ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Cum se calculează data PAŞTELUI, în funcție de ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ

 
ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2014. Fenomenul care marchează primăvara astronomică
ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2014. Fenomenul care marchează primăvara astronomică
FOTO: examiner.com

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ are loc pe 20 martie. Este momentul în care Soarele, mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ  reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi începând de la această dată durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte şase luni.

Data Paştelui este variabilă, în funcţie de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară.

Conciliul de la Niceea a decretat în 325 că "ziua de Paște va fi în prima duminică dupa prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară". Se poate pune întrebarea justificată: dacă ziua Paștelui depinde de soarele și luna de pe cer, cum este posibil ca bisericile să nu fie de acord?

Cauza este încrederea în metode de calcul care aproximează mișcarea soarelui și a lunii. În timp, utilizând aceste metode matematice, bisericile au început să folosească un "soare" și o "lună" care nu mai corespundeau cu soarele și luna de pe cer. Divergențele dintre calcule și observațiile astronomice au fost corectate în unele cazuri, de exemplu prin trecerea la calendarul Gregorian.

Catolicii stabilesc prima luna plină de după echinocţiu folosind o serie de calcule şi tabele ecleziastice, pe când ortodocşii iau ca reper luna plină astronomică.

                                  Paşte catolic                         Paşte Ortodox

2014

20 Aprilie

2015

5 Aprilie

12 Aprilie

2016

27 Martie

5 Mai

2017

16 Aprilie

2018

1 Aprilie

8 Aprilie

2019

21 Aprilie

28 Aprilie

2020

12 Aprilie

19 Aprilie

2021

4 Aprilie

2 Mai

2022

17 Aprilie

24 Aprilie

2023

9 Aprilie

16 Aprilie

2024

31 Martie

5 Mai

2025

20 Aprilie

2026

5 Aprilie

12 Aprilie

 

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ  2014 se produce astăzi, 20 martie, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii, potrivit astro-urseanu.ro. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ Copiii alungă frigul, iar tații pornesc plugurile

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”. Tradițiile spirituale ale Echinocțiului de primăvară spun că orice forma de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei. Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor de pe înălţimi transpun grăitor chiar şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar. Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanţa sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un locaş de cult în grotă, se vor fi adus desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totuşi, după convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transmutaţie, chiar dacă s-au păstrat în subconştientul colectiv. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a arde iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după "zăpada mieilor", când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica(ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27' .

La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

 


Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
Comentarii existente
0 0
Harry Minti
30 Mar 06:28
Eu vroiam sa stiu cum se calculeaza precesia echinoxului. Pozitia soarelui pe cer nu se poate vedea noaptea. Legatura Pastelui cu echinoxul este alta problema.
Răspunde
0 0
05 May 15:47
Anul trecut ati publicat pe site aceeasi stire eronata despre diferenta de data a zilei de Pasti la cele 2 biserici crestine. Este adevarat ca metoda de calcul este aceeasi la ambele biserici, adica PRIMA DUMINICA DUPA PRIMA LUNA PLINA DE DUPA ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA DIN EMISFERA NORDICA SI SA NU CADA IN ACEEASI ZI CU PASTILE EVREIESC (STABILIT LA CONCILIUL DE LA NICEEA IN ANUL 325). Calendarul GREGORIAN este cel corect din punct de vedere astronomic si folosit de CATOLICI, PROTESTANTI, REFORMATI, EVANGHELICI, ANGLICANI (aproape 2 miliarde de crestini) - Romania, ca stat, a adoptat calendarul gregorian in 01.04.1919, data de 01.04.1919 devenind 14.04.1919 -, iar calendarul folosit de ORTODOCSI (sub 300 milioane de credinciosi) este calendarul iulian si este incorect din punct de vedere astronomic. ORTODOCSII NU AU VRUT SA ADOPTE CALENDARUL DAT DE PAPA GREGORIE AL XIII-LEA IN ANUL 1582 SI REALIZAT DE MATEMATICIENI, ASTRONOMI, FIZICIENI ETC. DIN MOTIVUL CA NU MAI FACEAU PARTE INCEPAND CU ANUL 1054 DINTR- UNA, SFANTA, CATOLICA SI APOSTOLICA BISERICA (STABILIT PRIN CREZUL APOSTOLIC LA CONCILIILE DE LA NICEEA 325 SI CONSTANTINOPOL 381). IN ANUL 1923 ORTODOCSII AU AVUT O TENTATIVA DE UNIRE CU CATOLICII CU PRIVIRE LA DATA ZILEI DE PASTI, DAR AU REVENIT ASUPRA ACESTEIA IN ANUL 1927, INFLUENTATI DE BISERICA ORTODOXA RUSA... SI INCA CEVA: DACA MAI PUBLICATI ASEMENEA STIRI FALSE O SA VA DAU IN JUDECATA !!!
Răspunde
0 0
Aditzu
20 Mar 17:45
Pastele ortodox se serbeaza in prima duminica dupa luna plina dupa echinoctiu pe stil vechi pentru a ramane uniune intre bisericile surori ortodoxe care nu au trecut inca la calendarul gregorian.
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?