Centrul de urgențe al Capitalei, inaugurat de primarul Firea în 2016, zace nefolosit UPDATE

Care e urgența?! Cutremurul de peste 7 grade mai poate să aștepte!
Care e urgența?! Cutremurul de peste 7 grade mai poate să aștepte!
Care-i urgența?! Cutremurul de peste 7 grade mai poate să aștepte! Care e urgența?! Cutremurul de peste 7 grade mai poate să aștepte! Care e urgența?! Cutremurul de peste 7 grade mai poate să aștepte!

Bucureștiul are un centru ultra-modern de intervenție în caz de catastrofe, cu buncăr antiatomic și tehnologie de ultimă generație, dar nu îl folosește! Deși clădirea a fost inaugurată în octombrie 2016 de primarul Gabriela Firea, “gâlceava” românească dintre instituțiile care ar trebui să colaboreze în situații de criză a întârziat operaționalizarea centrului de importanță strategică pentru Capitală.



UPDATE. Reacția Primăriei Capitalei: "Responsabilitatea PMB in ceea ce privește punerea în funcțiune a Centrului pentru Situații de Urgență (CMISU) este de a face reconfigurările solicitate de către toate agențiile participante în gestionarea situațiilor de urgență, demers inițiat deja.

Subliniem că operaționalizarea centrului este strict atributul agențiilor. Astfel, acesta va fi operațional după ce agențiile implicate își vor reloca dispeceratele și după ce vor încheia între ele protocoalele de lucru, având în vedere că e vorba de o utilizare integrată a sistemelor. Mai mult decât atat, vă reamintim că Primaria Municipiului Bucuresti nu are în subordine nici IGSU, nici serviciul de Ambulanță sau altă instituție implicată în procesul de gestionare a situațiilor de urgență, asadar nu poate fi responsabilă pentru nerespectarea calendarului de transferare a activităților în noul centru".

Articolul inițial:

Ne apropiem de 4 martie, data la care ne amintim inevitabil că Bucureștiul poate fi lovit oricând de un cutremur puternic, de peste 7 grade. Vă puteți imagina cum se va face intervenția salvatorilor în condițiile unor avarii majore de comunicații, când ai clădiri căzute în Capitală, incendii multiple și acces limitat la resurse? Au existat sincope de funcționare la 112 și în cazuri obișnuite, ca să nu mai vorbim de tragedia “Colectiv”. Iar Bucureștiul rămâne singurul oraș din țară fără un dispecerat integrat între SMURD-Ambulanță și ISU.

În București a fost construit și chiar „inaugurat” unul dintre cele mai moderne centre din Europa pentru reacţie rapidă în caz de criză majoră sau de accident cu victime multiple.

Centrul de Management Integrat pentru Situaţii de Urgenţă (CMISU), proiectul Primăriei Capitalei, este gândit să strângă laolaltă toate instituţiile şi serviciile implicate în gestionarea unei situaţii de urgenţă (Poliţie, ISU, Ambulanță, SMURD, Jandarmerie, STS – în total 50 de instituții).

Centrul poate să integreze în timp real datele furnizate de toate instituțiile implicate în situații de criză – Institutul de Fizica Pământului, INMH, instituții care administrează infrastructuri și servicii critice pentru populație, cum ar fi infrastructura de transport al gazelor, al energiei, infrastructura de transport public, infrastructura medicală etc.

Pe scurt, se realizează în premieră în România coordonarea forțelor de intervenție în cazul unei catastrofe sau al unui accident colectiv, scurtarea timpilor de intervenție pentru salvarea cât mai multor vieți, precum și demararea operativă a acțiunilor de înlăturare a efectelor situației de urgență.

Clădirea nou-nouță din Șoseaua Cotroceni (vis-a-vis de Palatul Cotroceni) are și un buncăr antiatomic în care pot fi parcate 45 de maşini și adăpostiți sute de oameni.

Vestea proastă: Centrul unic pentru salvatori nu este operațional nici în februarie 2018, deși clădirea, finalizată în 2015, a fost inaugurată în octombrie 2016, iar primăria a promis atunci că va fi funcțională până la sfârșitul anului 2016.

Cum explică Primăria Capitalei întârzierea

Primaria Municipiului Bucuresti a explicat, într-un răspuns adresat redacției Realitatea.net, că o decizie luată în august 2016 a Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență a stabilit ca dispeceratul integrat ISU-SMURD-SABIF să funcționeze atât în situații de criză, cât și în situații de rutină.

“Astfel, extinderea funcționalității CMISU și la situațiile de rutină a impus realizarea de lucrări și dotări suplimentare:

- dotări tehnice suplimentare, solicitate de Serviciul de Telecomunicații Speciale (instalații de aer condiționat, alimentare și instalații electrice, rețea de comunicații etc.),

- dotări funcționale suplimentare (mobilier, sisteme de protecție fonică, aparatură funcțională etc.) solicitate de ISU, SMURD și SABIF”.

Aceste solicitări suplimentare au fost formulate de instituțiile menționate la începutul anului 2017, spun oficialii PMB.

Ca urmare a acestor solicitări, s-a întocmit un deviz suplimentar de reconfigurare a spațiilor tehnice și funcționale a CMISU care “a fost agreat cu furnizorul și agențiile implicate, abia în luna decembrie 2017”.

Proiectul care cuprinde dotări și lucrări de reconfigurare va fi implementat de furnizorul din contractul inițial, respectiv asocierea Teamnet, UTI Grup și Top Ram Project. Primăria spune că a transmis deja asocierii actul adițional în baza căruia se pot realiza lucrările suplimentare.

"După semnarea actului adițional, se estimează că finalizarea proiectului suplimentar de reconfigurare va dura aproximativ 30 de zile, următoarea etapă fiind operaționalizarea CMISU", au precizat reprezentanții PMB.

Lucrările generează costuri suplimentare, recunoaște Primăria, dar acestea nu depășesc valoarea inițială a contractului de realizare a CMISU, de 24,4 milioane euro fără TVA. "Acoperirea acestor costuri suplimentare este posibilă ca urmare a economiilor realizate pe parcursul derulării contractului", spune Primăria Capitalei.

Raed Arafat: Nu toți au înțeles necesitatea mutării

Secretarul de stat Raed Arafat, coordonatorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) din MAI, recunoaște că neînțelegerile între actorii implicați în proiect au generat o parte din întârzierea nedorită.

“Trebuie să recunoaștem că au existat anumite neînțelegeri între instituțiile implicate, dar discuțiile au înaintat în cele din urmă și s-a semnat o hârtie. La început nu toți au înțeles necesitatea mutării. Chiar dacă un dispecerat funcționează foarte bine de unul singur, este important să funcționeze bine și integrat cu celelalte, sincronizarea este esențială în situații de criză”, a explicat Raed Arafat pentru Realitatea.net.

Potrivit acestuia, la sfârșitul anului trecut au avut noi discuții și s-a propus un nou termen de 2 luni „care nu s-a realizat, dar a primit asigurări că “din momentul în care ar începe efectiv lucrările centrul ar deveni operațional într-o lună”.

Raed Arafat insistă pe un aspect pe care îl consideră esențial: clădirea este “făcută foarte bine”, are în primul rând independență energetică, sunt două surse diferite de curent electric, are un sistem UPS (surse neîntreruptibile de energie) pe baterii, are generatoare proprii, sursă proprie de apă.

“Riscul mare e în cazul unui seism puternic. Noua clădire are toate resursele să funcționeze independent. În cazul unei catastrofe, poate funcționa multe ore fără probleme”, precizează șeful DSU.

Între timp, Bucureştiul este singurul oraş din țară în care pompierii, ambulanţa şi SMURD nu stau în acelaşi loc, iar acest lucru se simte. Raportarea de la maşinile ambulanţei merge la Dispeceratul ambulanţei, iar raportările de la SMURD şi maşinile pompierilor merg la pompieri. Secretarul de stat consideră că se pierde timp preţios în schimbul de informaţii dintre dispecerate.

ISU București: Noi ne mutăm și mâine, acum funcționăm în condiții improprii

La nivel național, peste 30 de clădiri ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au bulină roşie, deci ar cădea în cazul unui cutremur.

Culmea, chiar și sediul central al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), de pe Strada Banul Dumitrache din Capitală, este încadrat la risc seismic. Din fericire, dispeceratul ISU nu este acolo, dar chiar și așa funcționează în condiții improprii:

„Noi am fi dispuși să ne mutăm și mâine în noua clădire din Cotroceni pentru că sediul în care funcționează dispeceratul central ISU București este unul cu condiții improprii - este un spațiu strâmt, cu mese una lângă alta, colegii dvs din teren știu cum lucrăm”, a declarat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt ISU București.

Ambulanța București-Ilfov: Schimbul de informații se face și acum

Șefa Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), Alis Grasu, a precizat pentru Realitatea.net că dispeceratul pe care îl coordonează “funcționează perfect” și în prezent și că nu ar exista diferențe majore de intervenție în cazul unor crize de tipul incendiului "Colectiv" sau al unui seism puternic:

“Pentru SABIF nu ar fi fost nicio diferență, SABIF a răspuns la aceste evenimente eficient și cu profesionalism, cu resursele de care dispune. Colaborarea cu alte structuri este asigurată prin mijloace electronice moderne care asigură realizarea eficientă a schimbului de informații pentru cazurile de competență SABIF”, consideră Alis Grasu.

Potrivit acesteia, problemele la Ambulanța București-Ilfov sunt altele, legate de resursele limitate, materiale şi umane: „În doar 24 de ore am avut peste 1.200 de solicitări şi doar 55 de echipaje”. Când DSU a impus mutarea activităților zilnice în noul centru pentru managementul catrastrofelor, SABIF a trimis opinii pentru amenajarea spațiilor pentru activitățile specifice, “propuneri neacceptate de DSU, dar acceptate de Primăria Municipiului București”.

Aceste propuneri sunt “în curs de implementare”, a precizat șefa SABIF. Este vorba de amenajări logistice care mai trebuie făcute la parterul Centrului, de exemplu pe partea de izolare fonică între diversele dispecerate şi agenţii.

La sfârşitul anului trecut Primăria Capitalei a invitat reprezentanţii Ambulanței să se instruiască pentru folosirea noului soft, a mai spus Alis Grasu.

Probleme la 112 în cazul Colectiv

În cazul intervenţiei de la Colectiv, problemele de comunicare dintre forţele de intervenţie au fost semnalate de presă: au intrat pe fir 3 dispeceri diferiți și s-a pierdut timp prețios. Acest lucru nu s-ar mai întâmpla în cazul unui dispecerat integrat cum presupune noul Centru din Cotroceni, spun specialiștii.

Într-una dintre înregistrările de la Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, în care se solicită ajutor în clubul Colectiv, se aude cum barmanul clubului dă primele informaţii operatoarei STS legate de adresă şi situaţia din club.

Pe fir intră dispecerul ISU care, după un minut şi câteva secunde de la începerea apelului cere să i se repete aceleaşi informaţii legate de adresă şi persoanele blocate în interior pe care barmanul le dăduse operatoarei care a răspuns prima. De-abia după două minute şi 18 secunde, dispecerul spune: „Echipajele au fost trimise către dumneavoastră”. După încă zece secunde se aude vocea unui alt dispecer, de la Serviciul de Ambulanţă, care întreabă: „Colegul, trimitem şi noi?”. Pe fundal se aud oameni care strigă după ajutor.

În tot acest timp în care, pe 112 se intercalează atât dispecerul STS, dispecerul pompierilor şi cel al Serviciului de Ambulanţă, la uşa clubului se blocaseră zeci de oameni care nu mai reuşeau să iasă, iar fiecare secundă devenise extrem de preţioasă.

În total, în noaptea de 30 octombrie 2015, s-au primit sute de apeluri la 112 pe cazul Colectiv. Toate au fost preluate de numai 9 operatori, care erau de serviciu în dispeceratul din București. Reprezentanţii STS au explicat reporterilor Realitatea că procedurile interne spun că în situații de criză, când vin mai mult de 5-10 apeluri pe minut, numărul de operatori este suplimentat în 30 de minute. Nu s-a întâmplat în noaptea Colectiv.

În amfiteatrul din CMISU toți salvatorii au imaginea unică a teatrului de operațiuni

Ultima fază a proiectului, din perspectiva sistemului IT&C, constă în configurarea finală a echipamentelor, interconectarea tuturor sistemelor, pregătirea personalului și operaționalizarea centrului.

CMISU este prevăzut cu o infrastructură de comunicații modernă și a fost astfel conceput pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în operarea informațiilor vitale. De asemenea, există aplicații software de management integrat al situațiilor de urgență, aplicații care permit procesarea și analiza datelor în timp real, identificarea deciziilor şi a metodelor de intervenţie optime necesare pentru evitarea sau reducerea pierderilor umane şi materiale.

Pe baza acestor date se poate crea o imagine unică, de ansamblu, a teatrului de operațiuni, imagine care va oferi suportul informațional necesar factorilor decizionali în procesul de localizare, gestionare și limitare a efectelor incidentelor. Din această locație, prin infrastructura hardware și software instalată se poate realiza coordonarea unitară a acțiunilor echipelor de intervenție din teren precum și operarea unui sistem de alertă rapidă a populației.

În ciuda tuturor neînțelegerilor dintre agențiile implicate în situațiile de urgență, Primăria Capitalei, în calitate de proprietar al proiectului, are principala responsabilitate în a face CMISU București operațional.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?