Ce cred instituțiile din Justiție despre raportul MCV

 

Direcția Națională Anticorupție (DNA), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și alte astfel de instituții din Justiția din România și-au exprimat părerea despre raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) publicat astăzi, 27 ianuarie.

DNA

“Raportul Comisei Europene remarcă rezultatele „impresionante” în combaterea corupției la nivel înalt ce implică „politicieni de marcă și funcționari publici de rang înalt”, evidențiază atenția acordată de către DNA identificării corupției la nivel local și remarcă o consolidare a sprijinului public de care beneficiază DNA, reflectată de numărul tot mai mare de sesizări din partea populației și de sondajele de opinie”, se arată în comunicatul remis de Direcția Națională Anticorupție.

Pe de altă parte însă, susțin procurorii, în raport se reia observația consemnată și in raportul anterior, și anume că răspunsurile Parlamentului la cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari (pentru a permite inițierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv), sunt lipsite de criterii obiective, neexistând o justificare clară și consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri. În acest context, se notează ca, în anul 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari.

Trimiterea in judecată:

DNA informează că, în cursul anului 2015, au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați, făcând parte dintr-o gamă largă de înalți funcționari.

“Se consemnează faptul că, în cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1 250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari”, au explicat oamenii legii.

De asemenea, se notează în raport că DNA și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane euro. Combaterea practicilor de corupție în sistemul judiciar a reprezentat o prioritate pentru DNA și pentru autoritățile judiciare. Numărul de cazuri scoase la iveală a crescut în ultimii ani și sistemul judiciar a arătat din ce în ce mai mult că dorește să demonstreze că are standarde înalte de integritate.

Corupția la nivel local:

Raportul subliniază că o tendință specifică a fost identificarea corupției la nivel local. Începând cu anul 2013, numărul total de funcționari locali trimiși în judecată pentru corupție se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de președinți ai Consiliilor județene și zeci de alți funcționari locali.

Finalizarea în instanțe:

Documentul constată că rezultatele solide au inclus atât punerea sub acuzare cât și soluționarea, cu regularitate, al unor cazuri de corupție la nivel înalt. Referitor la finalizarea cauzelor, se arată că, și în cauzele în care există un mare număr de martori și probe complexe, judecătorii ICCJ – instanța la care ajunge o mare parte a dosarelor anticorupție - au depus eforturi susținute pentru a asigura respectarea drepturilor procedurale ale tuturor părților. Durata procedurilor s-a menținut, de asemenea, relativ scurtă: majoritatea cauzelor finalizate au fost înregistrate în 2014 și 2015.

DNA mai informează că în raport se mai notează că acțiunile prin care un număr mare de polititicieni din România au fost condamnați pentru corupție la nivel înalt sunt un semn că tendința subiacentă în ceea ce privește independența justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege.

Concluzii referitoare la combaterea corupție la vârf:

DNA este considerată a fi una dintre instituțiile cheie în ceea ce privește consolidarea credibilității și a profesionalismului sistemului judiciar prin obținerea, în timp, a unor rezultate solide. Totodată, este subliniat rolul important pe care conducerea instituțiilor respective l-a jucat în acest sens, persoanele din conducere fiind confruntate cu critici personale puternice.

Raportul concluzionează că „menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției; legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile.”

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost creat la momentul aderării României la Uniunea Europeană în 2007. Începând cu momentul respectiv, rapoartele privind MCV au evaluat progresele realizate de România și au căutat să ajute la orientarea eforturilor autorităților române prin recomandări specifice, în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției.

ÎCCJ

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Livia Stanciu, susține despre raportul MCV publicat astăzi că evidențiază, cu obiectivitatea, progresele ÎCCJ în domeniul Mecanismului de Cooperare și Verificare și, în special, progresele realizate în unificarea jurisprudenței pe carlea sesizării în vederea pronunțării hotărârilor prealabire pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și a recursului în interesul legii.

“În acest context, Raportul remarcă rolul şi contribuţia celor două mecanisme prevăzute în Codul de procedură civilă şi în Codul de procedură penală în unificarea jurisprudenţei la nivel naţional, precum şi caracterul funcţional al acestor mecanisme de asigurare a unei practici judiciare unitare”, se arată în comunicatul remis de ÎCCJ.

Totodată, mai susține Livia Stanciu, Raportul evidenţiază menţinerea ritmului de soluţionare a cauzelor de corupţie la nivel înalt, atât de către Secţia penală a instanţei supreme, cât şi de către Completele de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

“Instanţa supremă va continua eforturile în vederea unificării jurisprudenţei la nivel naţional, prin mecanismele prevăzute în Codul de procedură civilă şi în Codul de procedură penală, precum şi în vederea îndeplinirii obiectivelor care revin Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, a declarat Livia Stanciu prin intermediul comunicatului de presă.

Parchetul de pe lângă ÎCCJ

Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată modul obiectiv în care Raportul Comisiei Europene reflectă acţiunea conjugată a instituţiilor judiciare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate.

Astfel, referindu-se la eforturile depuse pentru implementarea noilor coduri, Raportul remarcă faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție, Procurorul General, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii și Ministerul Justiției au depus deopotrivă eforturi specifice pentru a oferi sprijin susținut tuturor instanțelor și parchetelor în scopul facilitării tranziției și al depășirii obstacolelor.

În ceea ce priveşte combaterea micii corupţii, unul dintre obiectivele prioritare ale Ministerului Public, Raportul arată că progresele constatate în raportul din 2015 în ceea ce priveşte instrumentarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel inferior au continuat, în special în ceea ce privește activitatea procurorului general și a Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum şi faptul că procurorul general a acordat prioritate activității de combatere a corupției și va fi important să fie disponibile resurse pentru continuarea acestei activități.

În anul 2015 au fost soluţionate 2.321 cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care 344 acte de sesizare a instanţei (310 rechizitorii şi 34 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei) prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 903 inculpaţi. Aceste cauze acoperă diferite domenii ale vieţii sociale, cum ar fi: educaţia, sănătatea, achiziţiile publice la nivelul administraţiei centrale şi locale, în cele din urmă fiind implicaţi un număr mare de funcţionari publici.

Raportul tehnic consemnează faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile din subordine nu au propria poliţie judiciară, context în care procurorul general a înfiinţat câteva echipe mixte în care procurorii lucrează împreună cu inspectori antifraudă şi ofiţeri de poliţie judiciară. Acest mod de lucru a determinat rezultate mult mai bune în ceea ce priveşte investigaţiile penale şi confiscarea bunurilor din infracţiuni, iar procurorul general a conchis că o poliţie judiciară în cadrul parchetelor va aduce o eficienţă sporită.

Tot în Raportul tehnic se menţionează faptul că procurorul general a recomandat tuturor procurorilor, ca o linie de politică penală, să verifice consistenţa pedepselor aplicate pentru infracţiunile de corupţie şi să atace acele hotărâri judecătoreşti atunci când pedepsele aplicate sunt prea mici, în special când persoanele inculpate sunt reprezentanţi ai autorităţilor publice.

Totodată,  în ceea ce privește conflictele de interese de natură penală,  raportul arată că ANI și-a dezvoltat în continuare cooperarea cu Ministerul Public pentru a ajuta la raționalizarea anchetelor și a schimburilor de informații.

Referindu-se la problema reorganizării parchetelor, Raportul menţionează faptul că la nivelul urmăririi penale, procurorul general a propus regruparea procurorilor la nivelul tribunalului (instanța de al doilea grad de jurisdicție) și închiderea parchetelor la nivelul instanței de prim grad de jurisdicție, constatând că unele parchete sunt prea mici sau au un volum de lucru scăzut, iar în luna decembrie 2015 s-a finalizat un studiu de impact care urmează să facă obiectul unor consultări cu sistemul.

Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ia act de recomandările formulate de Comisie referitoare la activitatea procurorilor. Raportul urmează a fi supus unei analize aprofundate, din fiecare secţiune se vor extrage concluziile și recomandările care vizează activitatea Ministerului Public, urmând a fi dispuse măsurile ce se impun în vederea implementării acestora.

CSM

Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) apreciază ca obiectiv modul în care raportul MCV reflectă evoluțiile înregistrate de România în ceea ce privește activitățile monitorizate în cadrul acestui mecanism, în special pe aspectele referitoare la activitatea sistemului judiciar și a CSM, ca parte a autorității judecătorești, informează instituția printr-un comunicat.

Consiliul consideră ca fiind observate într-o dimensiune realistă evoluțiile, iar în ceea ce privește durabilitatea progreselor înregistrate, achiesează asupra faptului că sustenabilitatea procesului de reformă reprezintă una din condițiile menite să arate că un mecanism precum cel în cauză  nu mai este necesar.

Referindu-se la activitatea CSM, raportul evidențiază progresele realizate cu privire la independența sistemului judiciar și reforma judiciară. Sunt menționate/notate în acest sens atât demersurile Consiliului pentru modificarea procedurilor de numire a conducerii parchetelor, promptitudinea și celeritatea măsurilor luate pentru apărarea independenței justiției, cât și colaborarea și măsurile luate pentru implementarea noilor coduri, măsurile adoptate în legătură cu Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, activitățile privind formarea profesională, concursurile pentru ocuparea posturilor, precum și sesizarea ministrului justiției cu importante propuneri legislative.

În acest context, au fost remarcate eforturile depuse de Consiliu pentru creșterea rolului instituțiilor cheie din domeniul justiției în elaborarea unor proceduri de selecție transparente și bazate pe merit - cu evitarea  interferențelor politice - în numirile la vârf, având drept scop  asigurarea  unei conduceri robuste şi sprijinirea  independenţei justiţiei.

Din această perspectivă, recomandarea Comisiei Europene privind reglementarea prin lege  a unei proceduri mai robuste și mai independente de numire a șefilor marilor parchete se suprapune viziunii promovate de Consiliul Superior al Magistraturii, prin recentele  propuneri legislative înaintate ministrului justiţiei.

Pe fondul frecventelor critici la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și a lipsei de respect față de unele hotărâri judecătorești - numărul  cererilor de apărare a independenţei justiţiei fiind în creştere - Raportul Comisiei Europene reia o temă recurentă, menţionată pentru prima dată în raportul publicat în 22 ianuarie 2014, referitoare la eficienţa moderată a mecanismelor efective puse prin lege la dispoziţia Consiliului, acestea asigurând doar o compensaţie morală, declarativă a magistraţilor vizaţi. Astfel, deşi se apreciază că „ încheierea cu succes a urmăririi penale și condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt corespunde unei tendințe subiacente pozitive în ceea ce privește independența justiției, CSM nu poate asigura un nivel de acoperire în mass-media a comunicatelor sale de presă echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile inițiale și, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu oferă ajutor financiar sau juridic magistraților care cer reparații în instanță”.

Observarea de către Comisie a faptului că  autoritățile parlamentare pot avea un rol în ceea ce privește monitorizarea comentariilor exprimate de aleșii în forul legislativ, precum şi  recomandarea din raportul de  anul trecut privind    “includerea  în Codul de conduită al parlamentarilor a unor dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar” se suprapun viziunii şi propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul activităţilor specifice unor grupuri de lucru cu reprezentanţi ai legislativului.

 

În ceea ce priveşte reforma judiciară, la 2 ani de la intrarea în vigoare a codurilor penale, raportul constată, în continuare, lipsa unei stabilităţi legislative, generată în principal de procedurile parlamentare recurente.

Raportul evidenţiază eforturile depuse de Consiliu, alături de Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul general, Institutul Național al Magistraturii și Ministerul Justiției pentru a oferi sprijin susținut tuturor instanțelor și parchetelor în scopul facilitării tranziției și al depășirii obstacolelor.

Raportul menţionează, cu titlu de noutate, alături de instrumentele specifice Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, eficienţa unor măsuri manageriale precum  reuniunile periodice iniţiate în anul 2015 a reprezentanţilor CSM, INM şi   curţilor de apel, dar şi lansarea portalului de jurisprudenţă ROLII, pentru consolidarea unei jurisprudenţe unitare. Aceste reuniuni se concentrează asupra chestiunilor cu privire la care există interpretări divergente, iar soluțiile comune se transmit tuturor instanțelor.

În ceea ce priveşte Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2015-2020, raportul observă stadiul final în care se află Planul de acţiune pentru implementarea acesteia, apreciind ca importantă necesitatea clarificării măsurii în care noul CSM îl va considera ca fiind un plan pentru acţiunile sale viitoare,  afirmând, de asemenea, că „ acţiunile noului CSM pot fi folosite pentru a da un nou impuls reformei”, pe coordonate de transparenţă şi responsabilitate.

Din această perspectivă, în Raport se apreciază că “noul Consiliu ar trebui să aibă o filosofie colectivă clară pe baza unui nou program”.

Referitor la managementul resurselor şi eficiența acestora, raportul constată valorificarea instrumentelor statistice şi a dosarului electronic ce se implementează în instanţe pilot, dar  notează că, deşi  „modestă”, propunerea de închidere a unor instanţe mici, a fost blocată în Parlament, Consiliul şi Ministerul Justiţiei apelând la soluţiile alternative de schimbare a unor limite teritoriale ale instanţelor, iar în cazul parchetelor, de regrupare a procurorilor la nivel de tribunal şi de închidere a unor parchete de pe lângă judecătorii.

În raport se observă, de asemenea, că modificările aduse anul trecut în materie civilă prevedeau că hotărârile judecătorești pot fi executate în mod direct de către executorii judecătorești  în scopul accelerării procedurii, Curtea Constituțională anulând, însă, aceste modificări. Se menţionează, de asemenea că, în cadrul planului de acțiune pentru perioada 2015-2020, sunt prevăzute măsuri de îmbunătățire a executării hotărârilor judecătorești, cum ar fi crearea unei baze de date electronice pentru a monitoriza cazurile de executare silită, dar există dovezi clare că executarea hotărârilor judecătorești, inclusiv a hotărârilor judecătorești definitive împotriva statului (autorități centrale sau locale), rămâne adesea problematică.

Potrivit comunicatului, conducerea Consiliului constată cu satisfacţie, aprecierea pozitivă conform căreia “sistemul judiciar în ansamblul său a continuat să dea dovadă de profesionalism, inclusiv de capacitate de adaptare la schimbările semnificative ale codurilor civile și penale, de eforturi în vederea unificării jurisprudenței și de voința de a apăra independența sistemului judiciar. România a continuat să facă progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV”.

“Consiliul ia act de recomandările formulate de Comisie, în domeniul său de competenţe şi atribuţii, privind necesitatea asigurării unei „ proceduri clare şi robuste” pentru numirea în poziţii cheie din magistratură în cursul anului 2016, finalizării rapide a procedurii de modificare a codurilor, necesitatea elaborării, împreună cu Guvernul, a unui plan clar care să asigure respectarea noilor termene de implementare a dispozițiilor prevăzute din Codul de Procedură Civilă”, informează CSM.

Raportul va fi analizat şi discutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, urmând a fi adoptate şi publicate măsurile necesare, pe domeniul de competenţă,  pentru continuarea şi consolidarea acţiunilor monitorizate de Comisia Europeană.

Direcția Generala Anticorupție (DGA)

Raportul pe Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru anul 2015 apreciază că Direcția Generală Anticorupție (DGA) a acumulat expertiză în prevenirea și controlul corupției, fapt ce îi conferă posibilitatea de a împărtăși experiența cu alte instituții cu scopul de a întări prevederile Strategiei Naționale Anticorupție, remarcă DGA într-un comunicat transmis miercuri.

"Atât în conținutul Raportului inițial, cât și în Raportul tehnic care însoțește raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu au fost făcute o serie de aprecieri referitoare la activitatea DGA, atât pe segmentul de prevenire, cât și de combatere a corupției", precizează sursa citată.

Potrivit acesteia, se mai face trimitere, printre altele, la Ghidul de informare pentru cetățeni în relația cu structurile MAI, editat de DGA, prin care se atrage atenția asupra eventualelor acte de corupție ce pot să apară în cadrul procesului de obținere a documentelor elaborate de instituțiile din cadrul acestui minister, precum și elaborarea, în cooperare cu Ministerul Public, a unui Studiu privind sistemul de educație.

Comisia Europeană a publicat miercuri Raportul MCV pentru anul 2015, privind măsurile întreprinse de România în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și combaterea corupției.

"Progresele constatate în raportul din 2015 în ceea ce privește instrumentarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel inferior au continuat, în special în ceea ce privește activitatea procurorului general și a Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Procurorul general a acordat prioritate activității de combatere a corupției și va fi important să fie disponibile resurse pentru continuarea acestei activități", se arată în raport.

În Raportul tehnic se precizează că, în 2015, DGA a fost activă în ceea ce privește promovarea măsurilor de prevenire, prin activități anticorupție, sesiuni de informare și pregătire, ghiduri pentru cetățeni și studii de cercetare.

"DGA are o structură specializată care analizează toate cazurile de corupție în vederea definirii măsurilor ce trebuie întreprinse pentru a preveni cazuri similare. Astfel, DGA stabilește sesiuni noi de pregătire anticorupție, precum și măsuri de control", se arată în raport, potrivit comunicatului citat.

Totodată, se menționează că ofițerii de poliție judiciară ai DGA au derulat investigații și au transmis către Parchet 3.000 de dosare penale, dintre care 1.467 au fost din sesizare din oficiu, iar în 2.471 de dosare penale s-a început urmărirea penală, în 403 dosare s-au emis rechizitorii și în alte 41 de dosare s-au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?