Patriarhia arată că, după decizia din ianuarie a Sfântului Sinod, clerul şi toţi ceilalţi angajaţi care administrează patrimoniul bisericesc trebuie să depună jurământul de onestitate şi fidelitate faţă de Biserică.
Prin aceasta se urmăreşte promovarea corectitudinii, transparenţei şi legalităţii în administrarea bunurilor instituţionale, combaterea faptelor de corupţie şi întărirea fidelităţii faţă de instituţia bisericească.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 18 ianuarie 2016, ca întregul personal cu atribuţii de conducere sau de execuţie să depună un jurământ sau act de onestitate şi fidelitate faţă de Biserică, arată Patriarhia într-un comunicat de presă transmis vineri.
Sunt obligaţi să depună Jurământul sau Actul de onestitate și fidelitate față de Biserică întreg personalul din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod şi Administraţiei Patriarhale, de la centrele eparhiale, protopopiate, parohii, mănăstiri, asociaţii şi fundaţii bisericeşti, precum şi persoanele nesalarizate care utilizează sau administrează bunuri bisericeşti (epitropii, consilierii parohiali şi voluntarii).
Sursa citată precizează că îndatorirea depunerii unui jurământ la nivelul parohiilor a existat de mai mult timp, fiind prevăzută atât de Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române din anul 1925, cât şi de Regulamentul pentru funcţionarea organelor deliberative şi executive din Patriarhia Română din anul 1950, aflat în vigoare şi în prezent, potrivit News.ro
Prin punerea în aplicare a hotărârii Sfântului Sinod din 18 ianuarie 2016 s-a urmărit sistematizarea şi generalizarea acestei practici în rândul întregului personal cu atribuţii de conducere sau de execuţie din Patriarhia Română.
“Necesitatea acestui jurământ reflectă atât preocuparea Bisericii de a promova corectitudinea, transparenţa şi legalitatea în administrarea bunurilor instituţionale, de a combate faptele de corupţie, cât şi dorinţa de a promova şi întări fidelitatea faţă de instituţia bisericească şi onestitateaîn administrarea bunurilor ei. Astfel, importanţa acestui act constă în responsabilizarea clerului şi a celorlalţi angajaţi care au atribuţii de conducere ori de execuţie sau administrează patrimoniul Bisericii”, explică Patriarhia aplicarea deciziei din ianuarie.
