ALEGERI RUSIA. V. Putin a câștigat detașat al patrulea mandat, din primul tur. Încă 6 ani la Kremlin

UPDATE: Vladimir Putin a câștigat detașat un nou mandat, întrunind 73,9% din voturi, după o numărătoare preliminară.

Toate sondajele la ieșirea de la urne îl indică pe Vladimir Putin drept câștigător al alegerilor prezidențiale desfășurate, duminică, în Rusia, transmit agențiile de presă internaționale.

Vladimir Putin: 73,9%

Pavel Grudinin: 11,2%
Vladimir Jirinovski: 6,7%
Xenia Sobceak: 2,5%

UPDATE: Franța a anunțat că nu recunoaște desfășurarea alegerilor prezidențiale ruse în Crimeea

"Franța nu recunoaște organizarea alegerilor prezidențiale ruse în Crimeea, duminică. La patru ani de la anexarea ilegală a Republicii autonome Crimeea și Sevastopolului, Franța rămâne ferm atașată restabilirii depline a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional. Punerea în discuție prin forță este contrară dreptului internațional, inclusiv angajamentelor asumate de Federația Rusă", declarat Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat citat de agerpres.ro.

UPDATE: Autorități electorale ruse anunță că examinează o serie de nereguli în alegerile prezidențiale

Autorități electorale ruse au anunțat că examinează o serie de incidente cu privire la introducerea ilegală a unor buletine de vot în urne în alegerile ruse de duminică, scrie The Associated Press.

Unul dintre incidente a avut loc în localitatea Liuberți, situată lângă capitala rusă. Irina Konovalova, președinta Comisiei electorale a regiunii Moscova, a anunțat că toate buletinele de vot din runa respectivă au fost declarate invalide, scrie news.ro.

De asemenea, într-o localitate din Extremul Orient, Artiom, un bărbat a introdus mai multe buletine de vot în urmă, potrivit Tatinei Gladhih, președinta comisiei electorale din regiune. Ea a anunțat că urna a fost sigilată, iar bărbatul respectiv arestat.

Comisia electorală centrală (CEC) rusă a anunțat la rândul ei că examinează acuzații cu privire la introducerea ilegală a unor buletine de vot în urne în regiunea Kemerovo, din Siberia.

UPDATE: Acuzații că au fost comise mii de acte frauduloase în secțiile de votare

Activiștii Opoziției din Rusia și mai multe ONG-uri susțin că au sesizat peste o mie de nereguli la alegerile prezidențiale din Rusia efectuate cu scopul de a truca datele privind participarea la urne în scrutinul în care Vladimir Putin va câștiga un nou mandat, relatează site-ul France 24.

Potrivit organizației ”Golos”, un ONG specializat în monitorizarea alegerilor, în cadrul alegerilor prezidențiale de duminică au existat peste 1.800 de fraude, printre care umplerea urnelor cu buletine de vot invalidate, voturi multiple sau obstrucționarea activității observatorilor.

Și susținătorii lui Alexei Navalnîi, liderul opoziției din Rusia căruia i-a fost interzis să participe la alegeri, au precizat că au semnalat sute de cazuri de fraude, mai ales în Moscova și Sankt Petersburg. Mai mult decât atât, activiștii Opoziției ruse au precizat că mai mulți alegători au fost transportați cu autobuzul la secții de votare de către Poliție și au fost distribuite cupoane de reduceri oamenilor care se prezintă la vot.

Comisia Electorală Centrală din Rusia a precizat că participarea la vot până la ora 12.00 a fost de 34.72%, record față de alegerile prezidențiale precedente.

UPDATE: Șefa Comisiei electorale centrale anunță o tentativă de atac informatic asupra site-ului instituției

Comisia electorală centrală din Rusia a anunțat că site-ul său a fost ținta unei încercări nereușite de atac informatic în timpul alegerilor prezidențiale. Președinta Comisiei, Ella Pamfilova, a declarat, pentru presă, că a fost vorba despre o tentativă de atac prin negarea distribuită a serviciului (DDoS) provenind de la computere din 15 țări, fără să le numească.

Asemenea atacuri sunt foarte frecvente.

Eforturi de perturbare a site-ului au avut loc în timp ce alegători din Extremul Orient votau deja, însă ele au fost respinse de autoritățile ruse, a precizat Ella Pamfilova.

UPDATE: După ce a votat la un birou de votare din Moscova, Vladimir Putin a asigurat că va fi mulțumit cu orice scor care îi va permite să fie reales pentru al patrulea mandat.

ALEGERI RUSIA. Putin, declarație fabuloasă la ieșirea de la urne: E un succes orice...

Întrebat despre procentul de voturi pe care îl consideră satisfăcător, președintele rus a răspuns, conform imaginilor difuzate de AFP TV: "Nu contează, atâta timp cât îmi dă dreptul de a ocupa funcția de președinte".

"Sunt sigur de programul pe care îl propun țării", a adăugat el, prezentându-se la secția de vot nr. 2151, din cadrul Academiei de Științe din Moscova, unde a votat de mai multe ori în ultimii ani, îmbrăcat în costum negru și purtând o cravată vișinie.

Dacă niciunul dintre candidați nu reusește să adune 50% +1 din numărul total de voturi valabil exprimate, atunci va fi organizat un al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit sondajelor de opinie, acest lucru este puțin probabil, din moment ce Vladimir Putin pare să aibă sprijinul unei majorități covârșitoare a rușilor.

La startul cursei electorale sunt aliniați opt candidați: Vladimir Putin (independent), Vladimir Jirinovski (Partidul Liberal Democrat), Pavel Grudinin (Partidul Comunist), Grigori Iavlinski (Iabloko), Boris Titov (Partidul Creșterii), Serghei Baburin (Uniunea Națională a Rusiei), Maxim Suraikin (Comuniștii Rusiei) și Ksenia Sobciak (Inițiativa civică).

Marele absent al acestor alegeri este Alexei Navalnîi, liderul opoziției din Rusia, căruia i-a fost interzis să candideze în cadrul alegerilor prezidențiale din cauza unei condamnări.

Dacă niciunul dintre candidați nu reușește să adune 50% +1 din numărul total de voturi valabil exprimate, atunci va fi organizat un al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit sondajelor de opinie, acest lucru este puțin probabil, din moment ce Vladimir Putin pare să aibă sprijinul unei majorități covârșitoare a rușilor.

Conform sondajelor de opinie, 71% dintre ruși îl vor vota pe Vladimir Putin. Acesta este urmat la mare distanță de Pavel Grudinin, care este creditat de 7% dintre cetățenii Rusiei.

Liderul ultranaționalist Vladimir Jirinovski are o susținere de 5,7%, iar prezentatoarea tv Ksenia Sobciak, în vârstă de 36 de ani, candidata partidului Inițiativa Civică, ar urma să fie votată de 1% dintre ruși.

Conform estimărilor, rata de participare la vot va fi de peste 70%.

Putin, interviu pentru presa americană, înaintea alegerilor: "Dacă vorbim de o cursă a înarmării..."

Pentru Vladimir Putin, este cel de-al patrulea mandat de președinte al Rusiei, după mai mult de 18 ani de când se află la conducerea țării.  

Fost ofițer KGB și fost director al FSB, Putin a ajuns președinte al Rusiei după atacurile teroriste din 1999 din Moscova. În acest fel, foști ofițeri ai serviciilor de securitate ruse au preluat controlul politic și au distrus perspectivele democrației reprezentative.

Ales prima dată la președinție cu 53% din voturi în timp ce era șef de stat interimar după demisia predecesorului său Boris Elțîn, și grație unui război lansat în Cecenia după atentate sângeroase la Moscova, Putin a fost reales triumfal în 2004 cu peste 71% din voturi, amintește mediafax.ro.

Creșterea rapidă a nivelului de viață, permisă în special de creșterea cursului mondial al petrolului și de o politică percepută ca restabilind locul țării pe scena mondială, a alimentat această popularitate, potrivit sociologilor.

Cum arată Rusia lui Vladimir Putin, înaintea alegerilor prezidențiale de duminică

Vladimir Putin, omul care a dominat scena politică din Rusia ultimilor 18 ani, este aproape de a câștiga un nou mandat de președinte al Rusiei în cadrul alegerilor de duminică, iar cel mai important obiectiv al liderului de la Kremlin îl reprezintă recâștigarea influenței internaționale a Rusiei.

Vladimir Putin a rămas cel mai puternic om din țară după ce l-a propulsat, în 2008, la președinție pe Dmitri Medvedev, unul dintre subordonații săi, Constituția nepermițându-i să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv.

În toți acești ani, Putin a avut obiectivul a fost restaurarea influenței Rusiei în lume, el catalogând colapsul Uniunii Sovietice drept ”cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea”.

Intervenția militară din Georgia din 2008 a fost primul pas agresiv făcut de Rusia lui Putin pe plan extern. Cu toate că a invadat Georgia, mesajul era adresat NATO și SUA. Semnificațiile acțiunii Rusiei din Georgia sunt importante deoarece scot în evidență anumite caracteristici perene ale politicii externe a Rusiei. Prin intervenția în Georgia, Moscova a vrut să arate că o nouă Rusie, dezvoltată pe fundația intereselor sale naționale, a dobândit un rol cu drepturi depline în afacerile globale. Kremlinul dorea să marcheze faptul că Rusia a redevenit un stat puternic pe arena internațională, stat care trebuie să fie luat în considerare și care își poate apăra interesele. Astfel, Rusia a încercat să-și consolideze poziția internațională. Totodată, monopolul Occidentului, extinderea NATO spre est și perspectiva aderării pentru Ucraina și Georgia, oferită în urma summitului NATO de la București din 2008, au făcut ca Moscova să reacționeze și să traseze o linie peste care Occidentul nu avea voie să treacă.

În anul 2014, Rusia a anexat Peninsula Crimeea, ca urmare a unui referendum, o manevră criticată dur de Occident, iar ulterior a oferit sprijin insurgenților proruși din estul Ucrainei în conflictul lor cu Guvernul de la Kiev. Potrivit datelor furnizate de ONU, peste 10.000 de personae au murit în urma conflictului din Ucraina Incursiunea Rusiei din Ucraina a atras mai multe sancțiuni economice aplicate de către SUA și Uniunea Europeană. Operațiunea din Ucraina i-a sporit prestigiul lui Putin în Rusia, dar a declanșat cea mai gravă criză de la sfârșitul Războiului Rece între Rusia și Occident.

În 2015, Moscova a surpins cancelariile occidentale intevenind militar în Siria în susținerea regimului Bashar al-Assad, mișcare ce a schimbat cursul conflictului sirian și care i-a permis lui Bashar al-Assad să rămână la putere.

Veniturile rușilor s-au dublat în primii zece ani sub conducerea lui Putin, salariile crescând cu 10% anual, dar acum stagnează aproape de nivelurile din 2010, potrivit Bloomberg. Un sondaj de opinie arată că aproape două treimi dintre ruși nu au simțit că în ultimele 12 luni situația lor financiară s-a îmbunătățit și aproape jumătate dintre ei nu se așteaptă ca situația să se schimbe în următorul an. Anul trecut, veniturile disponibile au scăzut cu 1,7%, deși guvernul prognoza o creștere de 0,2%. Iar companiile rusești nu au niciun motiv să majoreze salariile. Profiturile nete cumulate din perioada ianuarie-noiembrie 2017 sunt cu 4% mai mici față de perioada similară a anului anterior, scrie mediafax.ro.

Pe plan intern, Rusia se confruntă cu suficiente probleme: greve, salarii neplătite, condiții scăzute de trai, corupție, demografie în picaj sau sărăcie. În plus, economia Rusiei a fost afectată de sancțiunile impuse după anexarea Crimeei, dar și după noile măsuri punitive aplicate după scandalul privind amestecul în algerile prezidențiale americane din 2016.

În cadrul campaniei electorale, Putin a promis că va înjumătăți numărul cetățenilor care trăiesc în sărăcie, acum de 20 de milioane, și că va majora cu 50% PIB-ul per capita până la mijlocul următorului deceniu. De asemenea, Putin a promis creșteri salariale și reducerea nivelului de sărăcie.