Adevărul despre autopsia unui extraterestru. Secretul a ieșit la iveală

Autopsia unui extraterestru
Autopsia unui extraterestru

În anul 1995, a fost difuzat în toată lumea un filmuleț senzațional, despre care s-a spus că reprezintă autopsia unui extraterestru, recuperat dintr-un OZN care s-a prăbușit, în iulie 1947, lângă orașul Roswell din New Mexico.



Autorul filmului era Ray Santilli, azi în vârstă de 59 de ani, muzician și producător de înregistrări muzicale, precum și de filme despre cântăreți. Filmul arată un număr de bărbați în halate albe care disecau un extraterestru, lăsând pasionații de OZN-uri convinși că dispun, în sfârșit, de acea dovadă, tip „armă fumegândă", pe care o tot căutau pentru realitatea incidentului de la Roswell.

După cum se știe, există zeci de cărți, citând sute de martori, care au declarat că au fost de față când, din OZN-ul prăbușit s-au scos niște trupuri moarte. Atât vehiculul, cât și cadavrele ar fi fost apoi duse într-o bază militară secretă. Adepții teoriilor conspirației sunt și azi convinși că guvernul SUA ascunde aceste probe, scrie Dan D. Farcaș în Revista Magazin. Din păcate, singurul lucru cert este doar faptul că, la o zi după ce militarii au recunoscut că sunt în posesia unei „farfurii zburatoare", știre difuzată în toată lumea, a venit dezmințirea oficială, conform căreia a fost o confuzie și că de fapt s-a recuperat doar un balon meteorologic din neopren.

Spre dezamăgirea iubitorilor ipotezei extraterestre, filmul din 1995 a fost, destul de repede, dovedit că fiind făcut recent, folosind actori. Santilli s-a apărat, spunând o poveste foarte elaborată. Conform acesteia, el ar fi fost în posesia unui film real al autopsiei, dar acesta era atât de deteriorat încât, pentru a fi difuzat, a trebuit să fie „recreat".

Santilli povestea că, în 1992, a fost solicitat de firmă „Polygram" (acum, „Universal") să realizeze un documentar cuprinzător despre Elvis Presley. Așa cum povestea, el a plasat anunțuri în ziarele locale de pe coastă de est a SUA, căutând persoane care l-au văzut pe Elvis în 1954, și aveau fotografii sau filme cu el. În anunț erau indicate hotelurile în care Santilli urmă să stea și unde urmă să examineze imaginile ofertate și eventual să le și cumpere, cu bani în numerar. Acțiunea a fost un succes remarcabil, obținându-se cea mai mare colecție de mărturii despre Elvis, adunate într-o singură campanie. În timpul acestei călătorii, Santilli a fost abordat de un cetățean din Cleveland, care susținea că a fost cameraman în cadrul US Air Force, iar în 1947, la Roswell, el fusese cel care a filmat autopsia extratereștrilor. Mai mult chiar, spunea că se află încă în posesia bobinelor cu peliculă de atunci și era dispus să le vândă.

Santilli, care afirmă că, în acel moment, nu știa nimic despre Roswell sau despre povestea cu extratereștri, a început o negociere pentru a cumpăra filmul. Dar când au ajuns la o înțelegere, după doi ani, filmul era deja atât de deteriorat încât nu mai putea fi folosit că atare, deci a trebuit să fie „recreat". Totuși, producătorii au omis să mentioneze aceasta în momentul lansării.

Ufologul britanic veteran Philip Mantle, care îl cunoștea pe Santilli încă din 1993, a publicat, în 1995, mai multe materiale în care își exprimă îndoiala privind autenticitatea peliculei. Pe 22 iunie 2007, Ray Santilli și partenerul său de afaceri, producătorul de film Gary Shoefield, l-au invitat pe Mantle să-i arate niște cadre de film, încapsulate în plăci transparente de acrilat. Santilli a afirmat că acestea erau extrase din filmul original, din anul 1947, cu autopsia extratereștrilor. Din păcate, cadrele nu erau însoțite de niciun mijloc de autentificare, ceea ce le făcea lipsite de orice valoare.

După câteva zile de la această întâlnire, Russel Callaghan, redactor la revistă UFODATA, a primit un telefon de la un bărbat numit Spyros Melaris. Acest om susținea că a condus echipa care a falsificat întregul film cu autopsia extraterestrului și acum era gata să demaște întreaga afacere. Callaghan i-a dat telefon lui Mantle, care, în următoarele câteva săptămâni, a avut mai multe convorbiri telefonice cu Spyros Melaris. Prima declarație publică privind implicarea să în realizarea filmului a făcut-o pe 21 octombrie 2007, la o conferința de ufologie din orășelul Pontefract, West Yorkshire. Ulterior, Spyros i-a arătat lui Mantle și câteva dovezi documentare, inclusiv imagini ale „extraterestrului" schițate, de mână, pe niște coli de hârtie, mesaje originale de la firmă Kodak, fotografii cu interioare ale unor facilități medicale militare americane, cu personal, halate și aparatură din acea epocă etc.

Melaris a dezvăluit cum a fost produs filmulețul alb-negru, de 17 minute, în interiorul unui apartament din nordul Londrei. A spus că „extraterestrul mort", din imaginile care au fost văzute de milioane de oameni de pe tot globul, a fost creat de un sculptor numit John Humphreys, expert în efecte speciale, care a lucrat și pentru serialul SF „Dr Who". Echipamentele chirurgicale din anii 1940 au fost procurate de la furnizori de obiecte de recuzită din Marea Britanie și S.U.A.. Cei doi anatomopatologi au fost fratele său și prietena lui. Pentru a reprezenta organele extratereștrilor s-au folosit măruntaie de vacă și de miel, dintr-o măcelărie. Pentru creier au dorit inițial să folosească jeleu de zmeură, dar acesta s-a dovedit „prea intunecat".

Pentru a convinge experții de la Kodak că filmul ar putea fi real – a spus Melaris – pelicula de 16 mm a fost înnădită cu o porțiune dintr-un film Pathe, autentic, din 1947, conținând un fragment dintr-un meci de baseball la Universitatea din Roswell.

Publicistul Jon Austin a publicat un articol cu aceste declarații în Sunday Express. Ca răspuns, Santilli a contactat compania Express, spunând: „Eu refuz versiunea lui Spyros Melaris despre implicarea lui în autopsia unui extraterestru. Spyros a făcut parte dintr-o echipă. El a simțit probabil că ar fi meritat mai multă recunoaștere pentru munca sa. Noi am urmat un plan, funcție de o serie de evenimente, am făcut cu toții o treabă remarcabilă. A fost un film original, un concept o poveste , nimeni nu fost responsabil pentru totul."

Philip Mantle nu crede că există astfel de imagini originale și este convins că totul a fost doar o farsă. El a precizat că „exista totuși câțiva oameni care încă mai cred că Ray Santilli spune adevărul și că există un film original autentic”.

Santilli, care a scos milioane din distribuirea filmuletului, sustine si azi ca a facut astfel un lucru bun.

Într-un articol din Sunday Express din 28 septembrie 2017 se anunța că Ray Santilli a decis să facă publice, în premieră, trei cadre din presupusul film real. În articol sunt reproduse aceste imagini. Se sugerează că ele ar reprezenta un extraterestru mort, recuperat după accidentul de la Roswell și întins pe o masă de operație. Imaginile au însă o granulație foarte mare, astfel încât cu greu se pot distinge detalii pe ele.

Alte subiecte pe Realitatea.net



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?