Taxa de solidaritate "o putem trece la categoria discutate şi uitate", a declarat marți premierul Mihai Tudose.
Este una dintre multele "fumigene" cu care guvernarea PSD a speriat mediul de afaceri pentru ca, în cele din urmă, să anunțe netulburat și într-o doară, că "nu se mai face".
Impozitul pe gospodărie
Primele luni din guvernarea PSD au stat sub spectrul utopiei uriașe legate de introducerea unui impozit pe gospodărie și a unei armate de consultanți fiscali care să fie plătiți de stat și care să-i ajute pe contribuabili să-și plătească dările și să-și deducă cheltuielile.
Ministerul de Finanțe condus de Viorel Ștefan a a venit cu propunerea ca de la 1 ianuarie 2018, în legislația autohtonă să fie introdus impozitul pe venitul global pe gospodărie, care ar fi reprezentat un nou mod de calcul al impozitului pe venit.
Venitul fiecărei gospodării care urma să fie taxată de stat consta în suma veniturilor/câștigurilor nete/brute, după caz, obținute de către fiecare membru al gospodăriei din România. Specialiştii în domeniul fiscal s-au îndoit de la bun început de capacitatea administrativă de gestionare a unui astfel de impozit extrem de complex.
Impozitul pe gospodărie nu s-a mai regăsit în noul program de guvernare care a fost validat împreună cu noul Executiv condus de Mihai Tudose. Potrivit noului document care a stat la baza noii strategii guvernamentale, acesta a fost înlocuit cu impozitul pe venitul global pentru persoanele fizice, care urma să fie reintrodus începând cu 2018.
Armata de 35.000 de consultanți fiscali
Odată cu dispariția impozitului pe gospodărie, a căzut și "ideea trăznită" a armatei de consultanți fiscali.
Guvernul Grindeanu își imaginase că va angaja 35.000 de consultanti fiscali care sa-i ajute pe contribuabili sa-si completeze declaratiile fiscale, după cum a anunțat ministrul Finantelor. Viorel Stefan în luna aprilie 2017.
Guvernul PSD își imagina că onorariul mediu pentru un consultant va fi de circa 10.000 lei lunar, ceea ce inseamna o cheltuiala pentru statul roman de 350 milioane lei lunar, adica 4,2 miliarde de lei anual (aproape 1 miliard de euro). Adica o suma comparabila cu bugetul pe un an al Bucurestiului.
Impozitul pe venitul global
Trecerea de la sistemul reţinerii la sursă la un sistem de declarare anuală a veniturilor a fost una dintre liniile de forță ale filosofiei fiscale a PSD. Modificarea ar fi presupus o schimbare profundă de mentalitate şi de proceduri fiscale, atât pentru contribuabili, care urmau să calculeze pe tot parcursul anului cât anume din venituri pot cheltui şi cât trebuie să păstreze pentru plata impozitului anului, dar şi pentru autorităţile fiscale, care ar fi puse în faţa unui efort administrativ considerabil pentru a gestiona volumul ridicat de informaţii presupus de noul sistem, au arătat experții fiscali.
Revoluția fiscală care urma să fie introdusă de la 1 ianuarie 2018 a fost uitată în dezbaterile recente de guvernanții PSD. Motivele sunt cât se poate de clare: statul nu poate acoperi lipsa veniturilor la bugetul de stat pentru primul an de aplicare, iar ANAF nu are capacitatea să asigure conformarea voluntară a românilor la plata impozitelor.
TVA ZERO la tranzacțiile imobiliare
În prima formă a programului de guvernare al PSD se arăta că va fi extinsă cota zero de TVA pentru vânzarea de locuinţe, publicitate şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 martie 2017.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, însă, la sfârșitul lunii mai că Guvernul renunţă la introducerea cotei zero de TVA la tranzacţii imobiliare, situaţia fiind similară şi în ceea ce priveşte domeniul publicităţii.
"Mediul de afaceri a arătat că această măsură mai mult încurcă decât ajută, aşa că este posibil să se renunţe la introducerea cotei zero la tranzacţiile imobiliare. În plus trebuie notificată şi Comisia Europeană, iar până acum nu s-a trimis nimic oficial la Bruxelles", au precizat surse guvernamentale înainte de anunțarea oficială a deciziei. Ulterior șeful PSD a confirmat renunțarea la ideea din programul de guvernare pentru că beneficiarii "au spus că această măsura poate avea și efecte perverse".
Salariul minim de 2.000 de lei din 2018
Potrivit programului de guvernare al Executivului Tudose, PSD vroia să accelereze peste noapte creşterea salariului minim, direct la 2.000 de lei de 1 ianuarie 2018, după ce în vechiul program creșterea salariului minim urma să crească treptat de la 1.450 lei cât e în prezent la 1.550 lei din 1 ianuarie 2018 şi abia 1.650 lei din 1 ianuarie 2019.
Măsura populistă a PSD-ului ar fi trimis direct în faliment mii de companii private mici şi mijlocii, declanşa valuri de concedieri în companiile mari şi va încuraja evaziunea fiscală şi munca la negru, au arătat analiștii economici.
"Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 și 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei în 2018, 2640 lei în 2019 şi 3000 lei în 2020", se spune în programul de guvernare 2.0 al PSD.
Surpriză, însă. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat, în 10 iulie, că salariul minim va creşte la 1.550 lei în 2018, cu toate că în noul program de guvernare depus în Parlament odată cu instalarea Guvernului Tudose este prevăzută suma de 2.000 lei.
Liderul social-democrat a subliniat că această sumă, de 2.000 lei, a fost „rostogolită greşit în spaţiul public”.
Impozitul pe cifra de afaceri
Măsura cu care PSD a bulversat total mediul de afaceri și a determinat o coalizare fără precedent a tuturor asociaților din business, de la IMM-uri până la multinaționale și camerele de comerț străine, a fost anunțul că se va trece de la impozitul pe profit la o taxare de secol 19, pe cifra de afaceri.
"Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare" scria alb pe negru în noul program PSD de guvernare.
Pe data de 17 iulie, premierul Tudose a anunțat că impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile nu va fi pus în practică.
„Eu am luat această decizie pe baza discuţiei şi a materialelor pe care mi le-a dat ministrul finanţelor Ionuţ Mişa. Azi am prezentat şi coaliţiei de guvernare elementele care au stat la baza acestei decizii şi consideraţi încheiat acest subiect.“
Transferul CAS și CASS de la angajator la angajați
O altă măsură aruncată pe piață de liderii PSD fără multe explicații a fost transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Mihai Tudose afirmase, luni 19 iulie, după şedinţa coaliţiei de guvernare, că Ministerul Finanţelor lucrează la un proiect care vizează transferul contribuţiilor la stat de la angajator la angajat, acesta urmând să intre în vigoare începând cu anul viitor.
Chestionat dacă de la anul angajatul va plăti doar impozitul separat, iar angajatorul CAS şi CASS, premierul a răspuns că da.
Premierul a anunțat acum că Guvernul nu mai are de gând să facă modificările mult dezbătute referitoare la trecerea contribuțiilor la sănătate și pensii de la angajator la angajat nici în 2017, nici în 2018.
Întrebat despre faptul că CAS și CASS ar putea fi plătite de către angajați, premierul a răspuns enervat: "Eu nu știu de unde tot scoateți lucrul acesta. Spuneți-mi și mie cine v-a spus dumneavoastră....Nu, ele vor rămâne pe modelul actual, toate taxele de genul acesta vor fi plătite de angajator. Și acum, și la anul".
Taxa de solidaritate
Premierul Tudose declara pe 17 iulie că, cel mai probabil, Guvernul va introduce o taxă de solidaritate, destinată persoanelor care au câștiguri mari. În programul de guvernare refăcut după destituirea Executivului Grindeanu, pragul de la care se percepea noua taxă pe bogăție era de 14.500 lei salariu lunar.
Acum, premierul Tudose a anunţat că Guvernul va renunţa la implementarea taxei de solidaritate. Potrivit lui Tudose, în urma simulărilor efectuate, s-a constatat că o asemenea taxă nu este oportună. "Era prea mare deranjul pentru prea puţini bani", a mai precizat Tudose.
Alte idei la care au căzut la o gândire mai atentă sunt reducerea TVA la 18% din 2018, măsură amânată pentru un an, plata online a tuturor taxelor, care urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018 și care a fost decalată până în 2019.
