Viitorul șef al DNA, la degetul mic al lui Dragnea. Ce mai poate face Iohannis

 

Klaus Iohannis a făcut o mutare surprinzătoare în plin război între Palate pe subiectul Guvernului Dăncilă 2, anunțând refuzul desemnării Adinei Florea la șefia DNA. Președintele dă aparent o nouă lovitură alianței PSD-ALDE, dar își epuizează timpuriu singurul glonț pe care îl avea în apărarea redutei DNA.



Până la intrarea în vigoare a noului pachet de legi ale justiției, Klaus Iohannis avea dreptul să refuze mai multe propuneri ale ministrului Justiţiei pentru șefia DNA, însă acest lucru s-a schimbat când a fost obligat să promulge modificările la Legea nr.303/2004.

Legile justiției, taxate foarte dur atât de Comisia de la Veneția, cât și de raportul MCV, sunt în vigoare și își fac efectele, iar actuala coaliție de guvernare nu dă niciun semn că ar vrea să țină cont de recomandările Comisiei Europene.

Prin urmare, potrivit noii legi privind organizarea judiciară, preşedintele Iohannis are dreptul să refuze o singură propunere venită din partea ministrului Justiţiei.

Cu alte cuvinte, Iohannis va fi obligat să semneze decretul de numire la șefia DNA indiferent care va fi numele pe care îl va primi în plic de la Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.

În spațiul public, au apărut voci care l-au acuzat pe Tudorel Toader că o folosește pe Adina Florea pe post de candidat-"iepure" pentru șefia parchetului anti-corupție, adevărata numire fiind păstrată în mânecă de alianța PSD-ALDE.

La numirea viitorul șef anti-corupție, Liviu Dragnea deține prima opțiune: Tudorel Toader, susținut de ALDE, a fost păstrat ca ministru al Justiției în Guvernul Dăncilă 2, în condițiile în care șeful lui pe linie de partid, Călin Popescu Tăriceanu se află la mâna PSD pentru păstrarea imunității parlamentare, în dosarul de la DNA în care este acuzat de luare de mită.

Următorii pași pentru acapararea DNA de forțele antijustiție care se manifestă de aproape doi ani sunt simpli: ministrul Justiției va organiza un nou concurs, nominalizarea sa va merge pentru un aviz consultativ la CSM, iar președintele Iohannis se va vedea nevoit să accepte orice nume i se va pune în plic.

Președintele Iohannis ar putea invoca cel mult obiecții cu privire la legalitatea desemnării, în contencios administrativ, dar spațiul de manevră este limitat spre zero de noile legi ale justiției.

Singura armă pe care președintele nu a utilizat-o, deși i s-a cerut acest lucru din societatea civilă, este declanșarea unui referendum pentru justiție în urma căruia să forțeze transpunerea în legislație a recomandărilor venite de la Comsia de la Veneția și de la Comisia Europeană (raportul MCV).

Cum și-a motivat președintele Iohannis respingerea Adinei Florea

În respingerea propunerilor venite de la Tudorel Toader, președintele Klaus Iohannis a invocat "condițiile de legalitate" care nu ar fi fost întrunite în acest caz:

"În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004.

Este posibil ca argumentul invocat acum de președinție să fie utilizat ulterior într-o dispută juridică legată de respingerea unei noi nominalizări.



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?