Tensiuni SUA-UE. Atac violent al lui Trump la adresa Germaniei și a țărilor ”delincvente” din NATO

 

Summitul NATO de la Bruxelles a început, așa cum era de așteptat, cu criticile dure ale lui Donald Trump pentru Germania și pentru țările care nu își respectă obligația de a cheltui 2% din PIB pentru Apărare. Președintele american a dat astfel tonul unei reuniuni tensionate, care vine într-un moment dificil pentru relația transatlantică. 



Donald Trump este nemulțumit total de aliații săi europeni pe care îi acuză că nu cheltuie destul pentru Apărare. Liderul de la Casa Albă are însă și o problemă legată de relația comercială cu UE. Germania este principala țintă a președintelui american, care nu pare să fie la fel de supărat pe Vladimir Putin, cu care va avea un summit în scurt timp, spre îngrijorarea aliaților europeni. 

"Germania este în totalitate controlată de Rusia (...) Vor procura între 60 şi 70% din energia lor de la Rusia şi un nou gazoduct, să-mi spui dacă aşa ceva este adecvat pentru că eu cred că nu este", a declarat Donald Trump la un mic-dejun oficial cu Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, potrivit Mediafax.

"Este foarte trist că Germania încheie acorduri masive pentru petrol şi gaze cu Rusia (...) Se presupune că noi (SUA) ar trebui să vă apărăm de Rusia, însă ei plătesc miliarde de dolari Rusiei şi cred că acest lucru este foarte nepotrivit", a mai afirmat liderul de la Casa Albă, potrivit site-ului cotidianului Financial Times.

Mesajul dramatic al UE pentru Trump, înainte de summitul NATO: ”Dragă America...” 

"Cred că este un lucru foarte rău pentru NATO şi nu cred că ar fi trebuit să se întâmple şi cred că trebuie să discutăm cu Germania despre asta. În plus, Germania alocă doar puţin peste 1 procent (din PIB pentru apărare) … Şi de asemenea cred că acest lucru este nepotrivit", a adăugat Trump, vorbind alături de Stoltenberg.

Replica Berlinului

Ursula von der Leyen, ministrul Apărării de la Berlin, a reacţionat aproape imediat la afirmaţia preşedintelui SUA, Donald Trump, potrivit căreia Germania este "prizoniera" Rusiei, şefa diplomaţiei germane declarând ţara sa are numeroase probleme cu Rusia.

"Avem numeroase probleme cu Rusia, fără nicio îndoială”, a spus oficialul german, care participă la summitul NATO de la Bruxelles. "Pe de altă parte, fără îndoială, în mod cert trebuie să ţinute deschise liniile de comunicare între ţări sau alianţe şi oponenţi", a adăugat Ursula von der Leyen, citată de agenţia Reuters.

”Țările delincvente”

Președintele american a continuat tirul la adresa aliaților, folosind un termen cel puțin interesant. 

Trump a calificat miercuri drept ''delincvente'' ţările NATO care alocă mai puţin de 2% din PIB pentru apărare, a informat serviciul de presă al Casei Albe, citat de EFE.

''Din punctul meu de vedere, (aceste ţări) sunt delincvente, deoarece Statele Unite s-au văzut nevoite să plătească pentru ele'', a comentat Trump în timpul unui dejun de lucru cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anterior summitului liderilor NATO, care se desfăşoară miercuri şi joi la Bruxelles.

Un summit tensionat

Summit-ul NATO din aceste zile de la Bruxelles pune sub semnul întrebării unitatea transatlantică - președintele american Donald Trump e din ce în ce mai critic față de aliații europeni, cu un accent pe Germania, pe tema nealocării a 2% din PIB pentru apărare, cu doar câteva zile înaintea unei întălniri cu președintele rus Vladimir Putin. 

Cozmin Guşă: La summitul NATO se joacă cu pistoalele pe masă. Trump negociază de sus

România va fi reprezentată la summit de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului român va participa la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, precum şi la o reuniune în formatul Misiunii Resolute Support din Afganistan.

Întărirea securiţăţii flancului estic al NATO şi chiar găzduirea unui din noile comandamente aliate sunt teme de interes de la summit-ul Alianţei Nord-Atlantice ce începe miercuri la Bruxelles.

De asemenea, pentru prima dată, la cel mai înalt nivel aliat, va fi organizată o reuniune distinctă, dedicată evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei şi Ucrainei, se arată într-un comunicat de presă al Preşedinţiei României.  

Reuniunea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securităţii la Marea Neagră, cu participarea Georgiei si Ucrainei, va oferi un prilej pentru discuţii aplicate privind evoluţiile situaţiei de securitate din regiune, precum şi de reafirmare a sprijinului NATO pentru cei doi parteneri.

De asemenea, vor fi supuse atenţiei şefilor de stat şi de guvern adaptarea structurii de comandă a NATO la noul mediu de securitate, dezvoltarea capacităţii de reacţie a forţelor aliate şi facilitarea mobilităţii acestora în Europa, se mai arată în comunicatul Cotroceniului. România îşi doreşte să găzduiască unul din noile comandamente NATO.

Cine alocă 2% din PIB?

Cei 29 de membri ai NATO s-au angajat să aloce 2% din PIB pentru cheltuielile lor de apărare în 2024.

Până în prezent, patru au ajuns la acest nivel - Grecia, Estonia, Marea Britanie şi Statele Unite -, iar alte patru - Lituania, Letonia, Polonia şi România - vor ajunge la sfârşitul anului, a afirmat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Acest dezechilibru îl nemulţumeşte pe Donald Trump care consideră anormal ca Germania, prima economie europeană, să aloce numai 1,24% din PIB pentru apărare.

Preşedintele american a avertizat că summitul transatlantic organizat miercuri şi joi la Bruxelles riscă să fie tensionat. Liderul administraţiei de la Washington a spus chiar că întrevederea sa cu Vladimir Putin, la 16 iulie, la Helsinki, ar putea fi mai uşoară decât reuniunea NATO.

Ministerul Apărării precizează, într-un răspuns la o interpelare a deputatului PMP, Eugen Tomac, că România a cheltuit 1,81% din PIB pentru apărare în 2017, potrivit execuţiei bugetare pe acel an, în contextul în care ţara noastră s-a angajat să aloce 2% din PIB, a anunţat parlamentarul pe Facebook.

Iohannis: Nu putem să acceptăm că unii contribuie şi alţii beneficiază

Klaus Iohannis a vorbit înainte de summit despre necesitatea împărţirii echitabile a sarcinilor în NATO.

"Este necesară. Nu putem să acceptăm că unii contribuie şi alţii beneficiază şi pot să vă spun că România încă de acum câţiva ani de când am preluat mandatul a avut poziţia pe care am reafirmat-o de fiecare dată. România nu mai este de mult un simplu receptor de securitate, România a înţeles că în NATO beneficiezi de protecţia NATO, dar noi vrem să fim un furnizor de securitate pentru întreaga regiune. Ori furnizor de securitate înseamnă evident să ai forţele armate într-o formă foarte bună, foarte bine pregătiţi şi foarte bine dotaţi", a spus Iohannis.

El a amintit că încă de anul trecut România a început să aloce 2% din PIB pentru Armată.

"Noi luăm treburile acestea foarte în serios, şi dotarea şi oferirea de securitatea, de aceea suntem prezenţi cu foarte mulţi oameni în Afganistan, suntem prezenţi în Irak, suntem prezenţi în Kosovo ş.a.m.d. Noi înţelegem din capul locului rolul nostru şi ca furnizori de securitate", a adăugat Iohannis.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?