Vasilescu: Niciun salariat BNR nu e plătit cu zeci de mii euro, guvernatorul are mult sub 10.000 euro

"Comunicatul emis de un grup de parlamentari PD-L cu privire la faptul că o serie de instituții de stat nu sunt incluse în legea salarizării unice este din mai multe puncte de vedere lipsit de logică. În primul rând, gruparea celor patru instituții este anapoda, deoarece BNR nu are nicio legătură cu CSA, CNVM și CSSPP în planul salarizării", a declarat, pentru NewsIn, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) Adrian Vasilescu, în replică la solicitarea parlamentarilor.

El precizează că, din acest punct de vedere, "și adresantul (FMI,n.r.) este ales în necunoștință de cauză", în condițiile în care BNR face parte din sistemul european al băncilor centrale și se supune în exclusivitate reglementărilor Băncii Centrale Europene (BCE).

"Prin urmare, FMI, sub acest aspect, nu poate avea nicio influență asupra modului în care este salarizat personalul BNR", a subliniat Vasilescu.

Consilierul guvernatorului BNR a adăugat că nici nivelul salarizării în cele patru instituții nu este cât de cât apropiat astfel încât acestea să poată fi asociate din acest punct de vedere.

"Exemplul dat în comunicat, cu salariul de 19.600 de euro al președintelui CSA, nu are nicio legătură cu BNR. La banca centrală nu există niciun salariu de zeci de mii de euro, așa cum se scrie în comunicat. Până și guvernatorul BNR are cu mult sub 10.000 de euro", a spus Vasilescu.

Reprezentantul băncii centrale a amintit că BNR nu este o instituție bugetară.

"Niciun salariat al BNR nu este plătit din bugetul statului. BNR are independență nu numai instituțională, ci și financiară în raport cu celelalte instituții de stat, aceasta fiind o cerință obligatorie prevăzută prin statutul sistemului european al băncilor centrale și prin dispozițiile Tratatului de la Maastricht", a completat Vasilescu.

Potrivit legii, Banca Națională a României (BNR) este scutită de la plata impozitului pe profit, dar virează la bugetul statului o cotă de 80% din veniturile nete rămase după acoperirea cheltuielilor exercițiului financiar și a pierderii exercițiilor precedente rămase neacoperite din alte surse.

În 2008, BNR a realizat un profit de 3,34 miliarde lei, de peste șapte ori mai mare decât cel înregistrat în anul precedent, reușind,"împreună cu profitul obținut în primele trei luni din 2009", să acopere în întregime pierderile din anii anteriori, arată raportul anual al băncii centrale.

Totodată, consilierul guvernatorului BNR a afirmat că "salariații BNR nu beneficiază de pensii excepționale și în niciun caz de pensii nesimțite".

"În același timp, este un neadevăr că salariile de la BNR afectează bugetul și economia națională. Dimpotrivă, dacă ar fi reduse salariile de la BNR, ar pierde în primul rând bugetul, prin faptul că de la banca centrală ar veni mai puțini bani pentru impozitul pe salarii", a spus el.

Vasilescu a declarat că, "dincolo de aspectul legal, care face imposibilă integrarea BNR în cadrul unei legi unice de salarizare, mai intervine și statutul profesional".

"Personalul BNR adună, într-o majoritate covârșitoare, studii superioare, doctorate și specializări în marile centre financiare ale lumii, fapt ce implică o salarizare coresponzătoare. Totodată, a brusca salariații specialiști de la BNR, care și acum sunt cu mult sub nivelul de salarizare din băncile comerciale, ar însemna să fie obligați specialiștii din banca centrală să migreze către băncile comerciale. Are cineva interes să dezorganizeze această instituție printr-un gratuit apel la o ideologie egalitaristă?", a afirmat Adrian Vasilescu.

Mai mulți parlamentari PD-L au trimis o scrisoare FMI, prin care solicită modificarea condițiilor impuse României prin acordul cadru, astfel încât instituții precum BNR, CNVM, CSA și CSSPP să fie incluse în Legea salarizării unitare, susținând că salariații acestor entități ar fi în continuare privilegiați.

"Vă solicităm să reanalizați condițiile impuse României prin acordul semnat de FMI cu Guvernul României pentru o finanțare externă totală de 19,95 miliarde euro, destinat susținerii României pe durata crizei economice. Aceste condiții trebuie modificate astfel încât toate instituțiile din sectorul de stat să beneficieze de același tratament prin includerea lor în Legea cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice", se arată în scrisoarea semnată de 22 parlamentari ai PD-L.

Democrat-liberalii dau exemplul venitului mediu brut lunar al președintelui CSA, de 19.600 de euro și adaugă că, deși această categorie de persoane este obligată să-și facă publice veniturile prin declarație de avere, "la rubrica venituri este completat conform fișei fiscale", document care nu este însă accesibil publicului.

"Considerăm că păstrarea în aceste instituții a unor salarii de zeci de mii de euro lunar este inacceptabilă în condițiile în care salariul minim brut este de 600 lei (140 euro), iar salariul mediu brut pe economie este de 1702 lei (400 euro). Sunt cazuri în care pensionarii se află în situația de a nu-și putea plăti cheltuielile curente cu întreținerea și medicamentele. Păstrarea unor asemenea dezechilibre duce implicit la afectarea bugetului și economiei naționale", conchid semnatarii.