Universitățile bucureștene de Științe Agronomice și de Medicină, ultimele în topul integrității

Primele în clasament, altfel spus cele mai integre instituții de învățământ superior din țară, sunt Universitățile de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și Cluj-Napoca, Universitatea "Al. Ioan Cuza" din Iași, Academia de Studii Economice București și Universitatea Maritimă Constanța.

Nepotismul este una dintre caracteristicile principale ale universităților românești, în 95% dintre instituțiile de învățământ superior de stat existând un număr ridicat de familii, se mai arată în raportul Coaliției.

În raport este dată ca exemplu o facultate în care lucrează nu mai puțin de opt perechi de persoane înrudite, din totalul celor 45 de cadre didactice.

"Este o problemă care agravează starea sistemului închis în învățământul superior românesc", se menționează în raport.

Deși majoritatea universităților respectă toate prevederile legale la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice, la interviurile respective se prezintă un singur candidat. Astfel, majoritatea posturilor par a fi "dedicate" unei singure persoane dinainte stabilite, concursurile fiind, totuși, sub acoperire legală, spun raportorii Coaliției pentru Universități Curate (CUC).

Mai mult, promovarea pe un post de profesor sau conferențiar se face în interiorul universității, nu prin cooptarea de noi cadre, ceea ce înseamnă că promovarea nu este un proces competitiv de recunoaștere a valorii, ci o etapă care vine de la sine în cariera universitară.

Plagiatul este tolerat în 71% dintre universitățile de stat din România, iar fenomenul este răspândit mai ales printre profesori, care de multe ori își pun numele pe lucrări științifice traduse din jurnalele străine, se arată în raport.

Raportul arată că astfel de lucruri se petrec în universitățile românești, în timp ce în Vest primul curs care se ține la începutul anului universitar este despre cum se scriu lucrările academice și cum se folosesc referințele bibliografice, deoarece sancțiunile pentru plagiat sunt atât de aspre, încât acesta nu poate fi considerat "o opțiune".

În schimb, în România nu există pedepse pentru furtul intelectual.

Universitățile românești nu stau foarte binenici la capitolul performanță academică, după cum arată raportul CUC. Astfel, dintre conducătorii de doctorat români, 36% au publicat cel mult un articol cotat ISI, adică care au apărut în publicații de renume în domeniul științific. În numai 26% din universități conducătorii de doctorat au publicat mai mult de două articole în publicații cotate ISI.

Mai mult de jumătate dintre universitățile din România au fost penalizate după anchete ale autorităților pe cazuri de corupție, hărțuire sexuală, discriminare sau fraude financiare, se arată în raportul Competiția Corectitudinii Universitare.

Potrivit acestui raport, 52% dintre universitățile românești au fost sancționate. Astfel, în 16% din universități au fost implicate în procese cu angajații sau cu studenții pe chestiuni de corectitudine și au pierdut, în 14% din instituții au existat cazuri anchetate de procuratură pentru corupție, hărțuire sexuală și discriminare, în 17% din cazuri au existat rapoarte negative ale Curții de Conturi, ale Gărzii Financiare sau ale corpului de control al Ministerului, iar în 10% dintre cele 42 de unități investigate de Coaliția pentru Universități Curate (CUC), au existat dovezi de falsificare gravă a diplomelor în ultimii 10 ani.

În ceea ce privește administrarea banilor, s-a constatat că există cazuri în care achizițiile publice se "aranjează", sunt firme "preferate" care câștigă consecvent licitațiile pentru produse sau servicii, susține raportul CUC. Mai există o serie de elemente ce pot ridica suspiciuni privind practicile de achiziții, și anume existența unui număr foarte mare de achiziții desfășurate prin cereri de oferte și nu prin licitații deschise, frecvența mare a contractelor, pentru sume considerabile alocate prin cerere de ofertă, către aceeași societate comercială, și existența câtorva firme care au încheiat mai multe contracte cu universitățile prin ofertă și chiar prin negocieri cu o singură sursă.

Clasamentul a fost alcătuit după ce echipe formate din experți și studenți au evaluat 42 dintre cele 56 de universități de stat din țară, pe criteriile transparență și corectitudine administrativă, corectitudine academică, calitatea guvernanței și management financiar. Evaluarea s-a făcut în perioada octombrie 2008 - ianuarie 2009, după întâlniri cu conducerea instituțiilor, cu studenții acestora, cu sindicatele și cu alte părți interesate, dar și după trimiterea de solicitări la care trebuia să se primească răspuns în termenul legal. 

Grupul de inițiativă al CUC este format din Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, Asociația Ad Astra, Asociația FAR, Asociația Pro Democrația, Asociația Profesională pentru Educație și Cercetare EduCer din România, Centrul Euroregional pentru Democrație, Centrul pentru Jurnalism Independent, Colegiul Noua Europa, Grupul pentru Dialog Social, Grupul pentru Reforma Universitară, Societatea Academică din România, Societatea Română de Știinte Politice, Solidaritatea Universitară.