Primele în clasament, altfel spus cele mai integre instituţii de învăţământ superior din ţară, sunt Universităţile de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi Cluj-Napoca, Universitatea "Al. Ioan Cuza" din Iaşi, Academia de Studii Economice Bucureşti şi Universitatea Maritimă Constanţa.
Nepotismul este una dintre caracteristicile principale ale universităţilor româneşti, în 95% dintre instituţiile de învăţământ superior de stat existând un număr ridicat de familii, se mai arată în raportul Coaliţiei.
În raport este dată ca exemplu o facultate în care lucrează nu mai
puţin de opt perechi de persoane înrudite, din totalul celor 45 de
cadre didactice.
"Este o problemă care agravează starea
sistemului închis în învăţământul superior românesc", se menţionează în
raport.
Deşi majoritatea universităţilor respectă toate prevederile legale la
organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice, la
interviurile respective se prezintă un singur candidat. Astfel,
majoritatea posturilor par a fi "dedicate" unei singure persoane
dinainte stabilite, concursurile fiind, totuşi, sub acoperire legală,
spun raportorii Coaliţiei pentru Universităţi Curate (CUC).
Mai mult, promovarea pe un post de profesor sau conferenţiar se face în
interiorul universităţii, nu prin cooptarea de noi cadre, ceea ce
înseamnă că promovarea nu este un proces competitiv de recunoaştere a
valorii, ci o etapă care vine de la sine în cariera universitară.
Plagiatul este tolerat în 71% dintre universităţile de stat din România, iar fenomenul este răspândit mai ales printre profesori, care de multe ori îşi pun numele pe lucrări ştiinţifice traduse din jurnalele străine, se arată în raport.
Raportul arată că astfel de lucruri se petrec în universităţile
româneşti, în timp ce în Vest primul curs care se ţine la începutul
anului universitar este despre cum se scriu lucrările academice şi cum
se folosesc referinţele bibliografice, deoarece sancţiunile pentru
plagiat sunt atât de aspre, încât acesta nu poate fi considerat "o
opţiune".
În schimb, în România nu există pedepse pentru furtul intelectual.
Universităţile româneşti nu stau foarte binenici la capitolul performanţă academică, după cum arată raportul CUC. Astfel, dintre conducătorii de doctorat români, 36% au publicat cel mult un articol cotat ISI, adică care au apărut în publicaţii de renume în domeniul ştiinţific. În numai 26% din universităţi conducătorii de doctorat au publicat mai mult de două articole în publicaţii cotate ISI.
Mai mult de jumătate dintre universităţile din România au fost penalizate după anchete ale autorităţilor pe cazuri de corupţie, hărţuire sexuală, discriminare sau fraude financiare, se arată în raportul Competiţia Corectitudinii Universitare.
Potrivit acestui raport, 52% dintre universităţile româneşti au
fost sancţionate. Astfel, în 16% din universităţi au fost implicate în
procese cu angajaţii sau cu studenţii pe chestiuni de corectitudine şi
au pierdut, în 14% din instituţii au existat cazuri anchetate de
procuratură pentru corupţie, hărţuire sexuală şi discriminare, în 17%
din cazuri au existat rapoarte negative ale Curţii de Conturi, ale
Gărzii Financiare sau ale corpului de control al Ministerului, iar în 10%
dintre cele 42 de unităţi investigate de Coaliţia pentru Universităţi
Curate (CUC), au existat dovezi de falsificare gravă a diplomelor în
ultimii 10 ani.
În ceea ce priveşte
administrarea banilor, s-a constatat că există cazuri în care
achiziţiile publice se "aranjează", sunt firme "preferate" care câştigă
consecvent licitaţiile pentru produse sau servicii, susţine raportul
CUC. Mai există o serie de elemente ce pot ridica suspiciuni privind
practicile de achiziţii, şi anume existenţa unui număr foarte mare de
achiziţii desfăşurate prin cereri de oferte şi nu prin licitaţii
deschise, frecvenţa mare a contractelor, pentru sume considerabile
alocate prin cerere de ofertă, către aceeaşi societate comercială, şi
existenţa câtorva firme care au încheiat mai multe contracte cu
universităţile prin ofertă şi chiar prin negocieri cu o singură sursă.
Clasamentul a fost alcătuit după ce echipe
formate din experţi şi studenţi au evaluat 42 dintre cele 56 de
universităţi de stat din ţară, pe criteriile transparenţă şi
corectitudine administrativă, corectitudine academică, calitatea
guvernanţei şi management financiar. Evaluarea s-a făcut în perioada
octombrie 2008 - ianuarie 2009, după întâlniri cu conducerea
instituţiilor, cu studenţii acestora, cu sindicatele şi cu alte părţi
interesate, dar şi după trimiterea de solicitări la care trebuia să se
primească răspuns în termenul legal.
Grupul de iniţiativă al CUC este format din Alianţa Naţională a
Organizaţiilor Studenţeşti din România, Asociaţia Ad Astra, Asociaţia
FAR, Asociaţia Pro Democraţia, Asociaţia Profesională pentru Educaţie
şi Cercetare EduCer din România, Centrul Euroregional pentru
Democraţie, Centrul pentru Jurnalism Independent, Colegiul Noua Europa,
Grupul pentru Dialog Social, Grupul pentru Reforma Universitară,
Societatea Academică din România, Societatea Română de Ştiinte
Politice, Solidaritatea Universitară.
