O expoziție consacrată lui Napoleon și Principatelor Române, organizată la muzeul din Compiegne, explică atașamentul României față de Franța prin prisma rolului jucat de francezi în unirea Moldovei cu Țara Românească, sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Expoziția, deschisă până pe 29 iunie, reconstruiește decorul în care Napoleon al III-lea îl primește pe Cuza la castelul din Compiegne, dar și momentul participării României la Expoziția universală din 1867 din Paris, unde au fost expuse lucrări ale pictorilor români Theodor Aman și Nicolae Grigorescu.
Evenimentul evocă, astfel, călătoriile occidentalilor în Moldova și Valahia, în secolele XVIII-XIX, și mobilizarea intelectualilor francezi pentru a sprijini unirea celor două principate, ai căror reprezentanți trăiau în exil, la Paris, după eșecul momentului 1848. Ipoteza mai puțin comentată de istorici este aceea a implicării personale a împăratului Napoleon III în unirea celor două provincii românești, prin tratatul de la Paris din 1856.
Napoleon al III-lea a contribuit la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar artizanul adevărat al nașterii regatului românesc este considerat a fi Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, adus la putere în 1866, prezent în expoziție prin reconstituirea a două piese din apartamentul lui.
Expoziția universală din 1867 de la Paris a constituit o etapă decisivă în recunoașterea Unirii Principatelor pe scena internațională. Au fost prezentate, atunci, opere emblematice printre care Comoara de la Pietroasa și o machetă a mănăstirii de la Curtea de Argeș. Comisarul general al Principatelor Române pentru Expoziția universală de la Paris 1867 a fost Alexandru Odobescu, care a încredințat construcția Pavilionului României arhitectului francez Ambroise Baudry. Edificiul a avut drept model principal Biserica Episcopală de la Curtea de Argeș.
Expoziția de la castelul din Compiegne evocă și raporturile artistice dintre România și Franța, în timpul celui de-al doilea imperiu. De la mijlocul secolului al XIX-lea, pictorii români au frecventat atelierele lui Picot, Drolling și Cornu, unii dintre ei expunându-și lucrările în saloanele pariziene.
În 1881, Carol I a fondat regatul României, act descris în prezentarea expoziției ca fiind "puternic sprijinit de împăratul francez".
