Un seism comparabil cu cel din '77, produs noaptea, ar ucide 6.500 de bucureşteni

În condiţiile în care un seism comparabil ca magnitudine cu cel din '77 s-ar produce ziua, numărul victimelor s-ar reduce la jumătate.

Numărul clădirilor afectate de cutremur ar fi de 23.000, dintre care 1.000 practic s-ar prăbuşi, iar 4.100 vor fi atât de afectate, încât nu vor mai putea fi reparate, se mai arată în studiu.

La începutul lunii august, reprezentanţii municipalităţii au anunţat că, anul acesta, Primăria Capitalei a consolidat un singur imobil cu grad ridicat de risc seismic din Bucureşti, în condiţiile în care în Bucureşti există aproximativ 400 de imobile încadrate în clasa I de risc, majoritatea în sectorul 1. În ultimii 18 ani, în Capitală au fost consolidate doar 12 imobile.

"Bucureştiul este recunoscut ca fiind capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa. Cu cât clădirile sunt mai vechi, mai înalte şi au spaţii publice mai largi la parter, cu atât vor fi mai avariate în cazul unui cutremur", declara în luna martie, Dan Lungu, director general al Institutului Naţional al Monumentelor Istorice şi profesor la Universitatea Tehnică de Construcţii.

Potrivit unei note a geofizicianului Charles Richter (cel care dă numele scării de magnitudine - n.r.), trimisă specialiştilor români şi citată de National Geographic, Capitala României este una dintre aglomerările urbane cele mai expuse la cutremure. "Nicăieri în lume nu există o concentrare de populaţie atât de expusă la cutremure provenind sistematic din aceeaşi sursă. Singurele fenomene asemănătoare sunt cutremurele repetate ce au loc în adâncime în regiunea Hindukush, din India", a spus Richter.

Experţii seismologi susţin că, în România, cutremurele de magnitudine mare (peste 7 grade) se produc cu o periodicitate de 30-40 de ani. Ultimele trei seisme majore despre care există informaţii s-au produs în anii 1908, 1940 şi 1977. În cutremurul din 1977 au murit 1500 de oameni, majoritatea în Capitală.