Înalta Curte de Casație și Justiție a respins revizuirea recursului formulat de Constantin Răuță, fost angajat al Direcției de Informații Externe, care a cerut magistraților achitarea și anularea sentinței primită în 1974, prin care a fost condamnat la moarte.
Constantin Răuță a contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție decizia Curții Militare de Apel București din 7 noiembrie 2008, care nu a anulat o sentință penală din 1974, prin care a fost condamnat la moarte. Românul era acuzat de trădare prin transmitere de secrete, dezertare și de refuzul înapoierii în țară.
Răuță a cerut rejudecarea procesului, anularea sentinței și, implicit, achitarea, precum și înlăturarea pedepsei de confiscare totală a averii și a degradării militare, judecătorii urmând să ia o decizie definitivă.
Avocatul lui Constantin Răuță, Cătălin Dancu, a invocat joi, în fața magistraților ÎCCJ, apariția decretului-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, prin care s-a abrogat pedeapsa cu moartea.
Românul a cerut azil politic în SUA acum 36 de ani
În prezent, Răuță locuiește în Statele Unite ale Americii, țară unde a cerut azil politic în urmă cu 36 de ani. "În luna noiembrie 1973, în timpul unei vizite oficiale în SUA, am cerut și am primit azil politic", precizează Constantin Răuță în cererea de revizuire înaintată Secției Penale a ÎCCJ, pe motiv că regimul comunist i-a pretins să-și folosescă pregătirea profesională pentru a sprijini acțiunile Direcției de Informații Externe (DIE), al cărei angajat era la vremea respectivă.
Răuță susține, în acțiune, că a aflat că este condamnat la moarte abia în anul 2000, când a cerut instanței civile restituirea în natură a unui apartament confiscat de regimul comunist. Constantin Răuță arată, în acțiune, că sentința TMT București nu i-a fost comunicată niciodată și că, prin urmare, a fost lipsit de dreptul legal de a contesta, prin recurs, condamnarea.
Răuță a fost acuzat în 1974 de trădare
Potrivit sentinței penale din 1974, Constantin Răuță, în calitate de angajat DIE, s-a deplasat în SUA pentru a transporta o valiză diplomatică, în care se aflau date și documente cu caracter "secret de stat". La sosirea pe aeroportul din New York, în data de 24 noiembrie 1973, Răuță a predat valiza organelor de poliție americane și nu s-a mai întors în țară, lipsind nejustificat de la serviciu, se mai arată în sentința penală cuprinsă în decizia din 7 noiembrie 2008 a Curții Militare de Apel București.
Aceesta a susținut, în apărarea sa, la Curtea Militară de Apel București, că nu s-a dovedit că el a fost trimis din țară cu însărcinare de stat, că a lipsit de la serviciu fără a avea intenția să încalce dispozițiile legale și că nu au fost demonstrate faptele de care este acuzat.
Judecătorii Curții Militare de Apel București au motivat că atât Constantin Răuță, cât și avocatul său, Cătălin Dancu, nu au demonstrat că, ulterior condamnării, s-ar fi descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. Mai mult, judecătorii au arătat că "apariția unor decrete-lege prin care s-a abrogat pedeapsa cu moartea nu intră în categoria faptelor sau împrejurărilor descoperite ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei".
Numele lui Constantin Răuță apare în raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, printre numele altor persoane condamnate la moarte pentru trădare.
