Ultima tranșă de uraniu îmbogățit din România a fost evacuată. Doi jurnaliști americani au participat la operațiune - VEZI GALERIA FOTO

Un reporter și un fotoreporter de la cotidianul american au primit în exclusivitate permisiunea de a fi în România martorii "unui proces meticulos și costisitor" destinat protejării uraniului ce poate fi folosit la construirea armamentului atomic, parte a unui efort de a pune la adăpost materialul nuclear din lumea întreagă, după cum scrie publicația.

Drumul lung și greu către siguranță nucleară

Fotografiile ilustrează un articol postat pe prima pagină a ediției electronice a cotidianului, intitulat "Drumul lung și greu către siguranță nucleară - o privire asupra unui imperativ global: păstrarea uraniului îmbogățit la distanță de teroriști", publicat în contextul vizitei pe care președintele Barack Obama o face la săptămâna viitoare la Moscova, când este de așteptat să semneze o declarație comună cu președintele rus Dmitri Medvedev, care să stabilească un cadru pentru a încheia îndepărtarea uraniului puternic îmbogățit din alte 15 țări, în decurs de patru ani.

Astfel, de la Institutul de Cercetare Nucleară de la Pitești au fost transportate în Rusia 182 de mici cilindri, de mărimea unor gloanțe, care conțineau însă unul dintre cele mai periculoase materiale din lume - uraniu puternic îmbogățit furnizat în 1990 de fosta Uniune Sovietică. Materialul nu a fost folosit în reactoare și nu emite un nivel mare de radioactivitate în această formă, însă autoritățile se temeau că ar fi putut fi furat - deși era păstrat în recipiente subterane adânci - și ar fi putut încăpea cu ușurință pe mâna unor organizații teroriste. "Poți să-ți umpli un buzunar cu acești mici cilindri", a declarat Andrew Bieniawski, asistent al adjunctului șefului Administrației pentru Siguranță Nucleară din Statele Unite, care a supervizat operațiunea în România.

Operațiunea din România este considerată un model pentru alte țări care se tem de riscurile ce le comportă deținerea unor materiale nucleare, scrie The Boston Globe.

Autoritățile americane consideră că laboratoarele de cercetare din întreaga lume dețin circa 2.000 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, adică material suficient pentru confecționarea a 80 de bombe nucleare.

Mare parte a acestui material datează din perioada Războiului Rece, când SUA și Rusia au furnizat unor state aflate sub influența lor echipamente și materiale pentru reactoare de cercetare. Alte cantități semnificative au fost furnizate de Marea Britanie și Franța sau, în cazul Africii de Sud, a fost îmbogățit intern.

Operațiunea din România a costat 10,5 milioane de dolari

Operațiunea din România a costat 10,5 milioane de dolari, potrivit The Boston Globe, și a fost nevoie de cinci ani până la încheierea tuturor aranjamentelor necesare cu țara-gazdă, Rusia, și câteva organisme internaționale. Chiar și așa, scrie publicația americană, au existat temeri săptămâna trecută în legătură cu o eventuală amînare, după ce oficialii români au avut câteva obiecții temporare despre ce entitate guvernamentală are jurisdicția cuvenită pentru a aproba transferul.

Transportul în Rusia s-a făcut pe calea aerului, cu un uriaș cargou Antonov 224, iar Moscova a pus la dispoziție în acest scop un echipament special, inclusiv un container de 5 tone, supus unor testări de rezistență extensive, care să înlăture orice pericol în eventualitatea unei prăbușiri a avionului.

Ziariștii americani au observat starea precară a clădirii de la Măgurele

La institutul de la Măgurele, ziariștii americani au observat starea precară a clădirii în care, într-o sală subterană, erau ținute într-un bazin special cu apă 288 de bare de uraniu puternic îmbogățit. Apa servește la blocarea emanațiilor mortale de raze gamma. Barele erau atât de radioactive când au fost aduse aici din reactor, că nu au putut fi manipulate câțiva ani. Operațiunea de scoatere a barelor de uraniu a durat trei zile și a fost extrem de minuțioasă, radioactivitatea fiind măsurată în permanență.

În momentul transportului, tehnicienii au verificat sigiliile cu ajutorul heliului. Transportul până la aeroport s-a făcut noaptea, pe rute secrete. S-au folosit șase camioane, fiecare transportând 18 cilindri încărcați cu peste 12 bare de combustibil fiecare. Convoiul a mai fost însoțit de un camion de rezervă și de o macara, disponibile în cazul apariției unor probleme, iar transportul a fost supravegheat de la înălțime de un elicopter dotat cu camere cu infraroșu. Zeci de membri ai poliției militare, cu cagule și arme automate, au păzit convoiul și au blocat străzile.

"Pericolul este foarte mare", a declarat Florin Hulea, purtător de cuvânt al poliției, subliniind că în cazul unei scurgeri radioactive cauzate de un atac sau un accident, o mare parte a orașului putea fi expusă riscului contaminării.

Deplasarea a avut loc într-o noapte în care a fost furtună

Avionul aștepta la capătul unei piste a principalului aeroport al Bucureștiului, mai scrie The Boston Globe. În cele din urmă, echipa americană a răsuflat ușurată după ce toate actele au fost completate - tot materialul fiind transferat oficial în proprietatea Rusiei. Avionul a decolat la 6 dimineața.

"Fiecare kilogram îndepărtat înseamnă un kilogram mai puțin pe care un terorist l-ar putea folosi pentru a fabrica o armă nucleară", a declarat Bieniawski, înaltul oficial american, la încheierea operațiunii. El nu își permite să piardă însă timpul. Membrii echipei sale deja au plecat la întâlniri la Moscova și negociază transporturi similare din Libia, Africa de Sud, Chile, Argentina și alte țări.

"Operațiunea din România arată că este într-adevăr o sarcină complicată, fie și cu un partener cooperant", a comentat Corey Hinderstein, directorul programului internațional al organizației non-profit Nuclear Threat Initiative (Inițitiva împotriva Amenințării Nucleare) din Washington. "De aceea, scopul președintelui este așa de important. Nu o putem face singuri. Avem nevoie de un efort comun din partea multor state", a subliniat Hinderstein.