Europenii au ajuns vineri la un acord asupra unei poziții de negociere înainte de summitul pentru climă de la Copenhaga și asupra principiului ajutării țărilor sărace, dar au refuzat să își deschidă portofelul, ceea ce a determina ecologiștii să îi critice vehement, relatează AFP.
"UE are acum o poziție foarte puternică de negociere și trebuie să servească drept model pentru alții", a declarat premierul suedez Fredrik Reinfeldt după summitul liderilor europeni. "Acum putem privi restul lumii în ochi", a spus, la rândul său, președintele CE Jose Manuel Barroso.
"Săptămâna viitoare, cu Fredrik Reinfeldt, vom merge la Washington și îi vom spune lui Obama: noi suntem pregătiți să lucrăm împreună", a adăugat el, referindu-se la summitul UE-Statele Unite de marți.
UE a estimat la 100 de miliarde de euro anual nevoile de finanțare pentru a ajuta țările sărace să facă față efectelor încălzirii climatice între 2013 și 2020. Această problemă a devenit centrală în negocierile climatice mondiale.
Însă nu a fost decis nimic în ceea ce privește valoarea contribuției europene. Germania, Franța și Italia au refuzat orice estimare prea mare. Aceste țări vor să vadă și alte state mari acționând. Iar contextul crizei bugetare nu este propice promisiunilor generoase.
Președinția UE vrea să depună eforturi de a convinge lumea. Dar "nicio țară nu vrea să plătească pentru Copenhaga", a explicat ministrul polonez pentru afaceri europene, Mikolaj Dowgielewicz. "Știți vreun chinez care să vrea să plătească pentru Copenhaga? Numai UE vrea să plătească", a spus el.
"Nu trebuie să cădem în naivitate. Ceea ce facem nu este un cec în alb. Nu acționăm decât în fața angajamentelor", a dat asigurări Barroso.
Cancelarul german Angela Merkel, foarte prudentă la Bruxelles în ceea ce privește clima, a minimalizat așteptările de la summitul de la Cpenhaga. "Am devenit realiști (...). Acum se vorbește despre a ajunge la un acord doar asupra unui cadru politic", a declarat ea.
Acordul european la care s-a ajuns vineri a fost foarte laborios, au explicat mai multe delegații. "Sunt satisfăcut, dar putem să facem întotdeauna mai bine", a admis premierul belgian Herman van Rompuy, care a exercitat presiuni pentru un acord mai ambițios.
Verzii din Parlamentul European au vorbit de un "rezultat dezastruos pentru climă", acuzând șefii de stat și de guvern că nu transformă cuvintele lor generoase în acțiuni.
Acest refuz de a-și deschide portofelul reflectă diviziunile profunde privind împărțirea facturii pentru ajutorul acordat țărilor sărace între statele din Europa de Est și din cea de Vest. Primele refuză ca nivelul emisiilor de dioxid de carbon să fie principalul criteriu de repartizare, deoarece ele poluează mai mult. Ele cer să fie luat în calcul și cât de bogat este fiecare stat în parte.
Această problemă a fost în centrul negocierilor dificile din summit.
Țările europene au reușit să ajungă la un compromis pentru a face astfel încât țările din Europa de Est, reticente să plătească, să aibă posibilitatea să contribuie mai puțin la efort sau să obțină compensații.
Însă o rezolvare detaliată a problemei a fost amânată.
