"Țigancă împuțită", un exemplu pentru discriminarea romilor în România, potrivit Amnesty

Concluziile raportului Amnesty pentru anul 2008, dat publicității joi, sunt că România nu și-a clarificat îndeajuns rolul în activitățile controversate ale CIA, organele de ordine au continuat să fie acuzate de rele tratamente și uz excesiv de forță, iar discriminările împotriva minorităților romilor și homosexualilor au persistat.

Raportul organizației pentru drepturile omului face referire și la raportul pe Justiție al Comisiei Europene din iulie 2008, care cerea autorităților române să amelioreze sistemul judiciar și să consolideze măsurile pentru combaterea corupției, în special la nivelul autorităților locale.

Discriminare

Discriminarea împotriva romilor, atât de către funcționarii publici, cât și în societate, în general, rămâne larg răspândită și adânc înrădăcinată. Autoritățile române nu au luat măsurile adecvate pentru a combate discriminarea și a pune capăt violenței împotriva romilor.

În septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că expresia "țigancă împuțită" folosită de președintele Traian Băsescu pentru a se referi la o jurnalistă în mai 2007 este discriminatorie. Totuși, Curtea nu a aplicat sancțiuni pentru că remarca a fost făcută în cadrul unei discuții private.

Romii au continuat să nu aibă acces egal la educație, locuințe, îngrijire medicală și locuri de muncă. În raportul său către Consiliul ONU pentru drepturile omului din mai 2008, România a recunoscut că romii se confruntă cu insecuritate economică și sunt deosebit de expuși la diverse forme de discriminare. Raportul a remarcat de asemenea că romii sunt supuși unor politici ce pot duce la segregare, în special în domeniul Educației.

În raportul din mai către ONU, Guvernul român a recunoscut că minoritățile sexualecontinuă să se confrunte cu prejudecăți și discriminare. În februarie, Senatul a amendat definiția juridică a familiei, interzicând practic căsătoriile între persoane de același sex. Amendamentul modifica o lege din 1953 potrivit căreia căsătoria se încheie "între soți", înlocuind această mențiune cu sintagma "între un bărbat și o femeie".

Securitate și combaterea terorismului

Autoritățile nu au dat răspunsuri satisfăcătoare la cererile repetate ale CE și altor instituții de a clarifica acuzațiile că teritoriul românesc a fost folosit în cadrul programului american de extrădări extrajudiciare și detenție secretă.

În februarie 2008, un oficial român de rang înalt a declarat în presă că în 2004 și 2005 a văzut un microbuz negru sosind de cinci ori într-un colț retras al aeroportului Mihail Kogălniceanu, aflat sub pază intensă. El a spus că pachete care arătau ca niște oameni legați au fost scoase din autobuz și urcate la bordul unui avion care a plecat apoi spre Africa de Nord cu doi agenți CIA. Oficialul a mai spus că piloții americani înregistrau adesea date false despre zboruri sau nu o făceau deloc, și decolau spre destinații nedeclarate.

În februarie, CE a apreciat drept incomplet răspunsul României la o cerere a comisarului pentru Justiție de a ancheta existența de închisori secrete pe teritoriul său. CE a cerut din nou României să furnizeze informații despre posibilul transfer sau posibila detenție a unor persoane suspectate de terorism. Președintele Traian Băsescu a declarat că nu are cunoștință despre niciun pachet suspect transferat la aeroportul Kogălniceanu și a remarcat că aeroportul este deschis jurnaliștilor români și străini.

Guvernul a negat în mod repetat orice implicare în programele americane de extrădări extrajudiciare și detenție secretă. Guvernul a remarcat că o anchetă desfășurată de o comisie a Senatului în 2006 și 2007 nu a găsit dovezi ale unei asemenea implicări. Raportul comisiei, din care mare parte a rămas secret, a conchis că "acuzațiile aduse României sunt lipsite de temei". Raportul a fost adoptat de Senat în aprilie 2008.

Tortură, rele tratamente și folosirea excesivă a forței

Continuă să fie raportate rele tratamente și folosirea forței excesive de către organele de ordine. Multe dintre victime sunt membre ale comunității rome, remarcă raportul, detaliind cazul lui Ion Boacă din Clejani, județul Giurgiu. De etnie romă, Boacă și fiul său de 15 ani au fost răniți când poliția locală și ofițerii de jandarmerie au intrat în forță în casa lor în august 2008. Polițiștii l-au lovit în față cu o armă, iar fiul a fost lovit de un glonț de cauciuc. Doi copii de doi și patru ani și-au pierdut cunoștința după ce poliția a folosit gaze lacrimogene în casă.

În 4 martie, CEDO a decis că România nu a reușit să facă o anchetă adecvată privind acuzațiile de rele tratamente aplicate unui rom de 14 ani, Constantin Stoica, de către poliști. Băiatul fusese rănit într-o confruntare între forțele de ordine și romi în apropierea unui bar în aprilie 2001. El a fost trântit la pământ, bătut și lovit în cap, deși le spusese polițiștilor că fusese operat recent la cap. Documente medicale de după incident arată că adolescentul a suferit leziuni grave în urma bătăii. CEDO a stabilit de asemena că faptele polițiștilor au fost în mod clar motivate de rasism.

Persoane cu dizabilități

Mai multe ONG-uri locale și internaționale, inclusiv Amnesty International, Centrul de Resurse Juridice și Salvați Copiii România și-au exprimat constant îngrijorarea că tratamentul și condițiile din multe clinici și spitale psihiatrice continuă să încalce standardele internaționale din domeniul drepturilor omului. Autoritățile române au recunoscut, în mai, că măsurile pentru protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități rămân inadecvate, că instituțiile și organizațiile care îngrijesc aceste persoane nu au suficient personal, iar personalul existent nu are pregătire specializată. 

În raportul său din decembrie, CPT și-a exprimat îngrijorarea în privința procedurilor de internare și a statutului juridic al persoanelor din instituțiile psihiatrice și aziluri. CPT a subliniat că aceste instituții funcționează adesea cu finanțări și resurse extrem de reduse. Comitetul a raportat și cazuri de decese provocate de malnutriție severă la centrul de la Nucet în 2004 și 2005 și a cerut autorităților și altor servicii sociale să se asigure că toate decesele persoanelor sub 40 de ani din instituții psihiatrice și care nu suferă de boli letale să fie anchetate în mod adecvat.