În schimbul revizuirii proiectului lor de scut antirachetă, Washingtonul vrea ca Moscova să adopte o poziție mai fermă față de programul nuclear controversat al Iranului, a declarat o sursă diplomatică rusă pentru ziarul Kommersant.
"Americanii insistă pe două probleme-cheie. Ne cer să suspendăm livrarea către Iran de rachete S-300 și să susținem o rezoluție a Consiliului de securitate al ONU care prevede sancțiuni împotriva Teheranului", a declarat diplomatul.
Președintele american Barack Obama și-a justificat joi decizia de a renunța la proiectul de scut antirachetă în Europa printr-o reevaluare a amenințării balistice iraniene, dar, potrivit experților, s-a schimbat mai degrabă modul de a reacționa decât natura amenințării.
Casa Albă a decis să schimbe proiectul inițial, concentrat pe amenințarea cu rachete iraniene cu rază lungă de acțiune, pe un sistem care să apere, în prima fază, europenii de tiruri balistice cu rază scurtă și medie de acțiune. Obama a explicat că revizuirea acestui proiect se justifică în special printr-o reevaluare a amenințării balistice iraniene de către serviciile de informații americane.
Secretarul apărării, Robert Gates, a argumentat că amenințarea cu rachete cu rază lungă de acțiune nu este "atât de imediată pe cât se credea anterior". El a subliniat, însă, că Teheranul și-a accelerat eforturile pentru a obține o forță de atac cu rază medie de acțiune, adică între 1.000 și 3.000 de kilometri.
În luna mai, Iranul a efectuat un test cu rachete cu rază medie de acțiune (aproape 2.000 de kilometri) de tip Sejil, după ce mai făcuse unul la sfârșitul anului 2008.
