Theodor Stolojan a anunțat, printr-un comunicat remis Agenției NewsIn, că între 1990 și 1992, cât s-a aflat la putere, contractele încheiate pentru zăcămintele din Marea Neagră și Ardeal prevedeau doar explorarea spațiilor, și nu exploaterea lor, urmând să se discute noi contracte în acest sens.
Stolojan declară, în comunicatul citat, că intervenția sa are la origine interesul din ultimele zile pentru exploatările de petrol și gaze din Marea Neagră, cât clarificarea și demontarea "diferite insinuări".
Stolojan, care între 1990 și 1992 a fost ministru și apoi premier, precizează că au fost negociate și aprobate, în perioada celor trei ani menționați, "contracte de explorare și împărțire a producției de țiței și gaze naturale ce ar fi urmat să se descopere prin explorare pentru perimetre din Transilvania și Marea Neagră". El afirmă că acele contracte se refereau la perimetre sau porțiuni de perimetre unde existau indicii că ar fi zăcăminte de țiței și gaze naturale, "dar la adâncimi terestre de 8.000 m și peste (Transilvania) sau la o adâncime a apei de peste 90 m (unde nu puteau acționa platformele maritime pentru foraj de explorare). România nu avea atunci tehnologiile necesare și echipamentele pentru forări la astfel de adâncimi, după cum nu avea nici resursele financiare pentru a susține astfel de lucrări".
Actualul prim-vicepreședinte al PD-L mai spune că acele contracte încheiate "erau pe contul și riscul investitorilor, respectiv aceștia veneau cu echipamentele, tehnologiile necesare și suportau costul explorării", în condițiile în care "contractele nu prevedeau și dreptul de exploatare, acest lucru făcând obiectul unor noi acorduri, în urma cărora beneficiul statului român era legat de împărțirea producției cu investitorul într-o proporție de 55% - 45%."
"În baza informațiilor publice din ultimele zile, diverse acte administrative secrete, încheiate sub guvernarea Tăriceanu în anii 2007 și 2008, au adus schimbări importante contractelor respective. Astfel, investitorii au primit dreptul de exploatare fără ca, aparent, statul român să obțină avantaje suplimentare, în timp ce veniturile viitoare ale statului din valorificarea productiei de țiței și gaze naturale sunt diminuate față de proporțiile stabilite prin contractele inițiale", afirmă Stolojan. El arată că "este de datoria autorităților statului să facă lumină în această situație, iar dacă statul român a fost prejudiciat, să trimită în judecată persoanele vinovate".
