„Găozar“, „caraghios“, „țigancă împuțită“, „tonomate“ sunt numai câteva dintre formulele folosite de Băsescu la adresa unor jurnaliști. Nu îmi amintesc ca vreunul dintre apropiații domniei sale, printre ei câțiva intelectuali de marcă, să-i fi atras atenția că asemenea adresări nu fac parte din vocabularul unui democrat. Preferința pentru tăcere, deprinderea de a te face că tocmai te uiți în altă parte, când se întâmplă ceva neplăcut alături, sunt problematice.
Un exemplu pentru a fi mai clar. Îmi amintesc valul de indignare stârnit de Iliescu atunci când, aflat la Constanța într-o coloană de mașini, a coborât, s-a repezit la cineva din mulțime (jurnalist) și i-a strigat: „Măi, animalule!“ Înțeleg că valorile noastre s-au schimbat în acești ani. Ce era atunci intolerabil acum e tolerabil. Sau că interesele noastre s-au schimbat. Situația s-a repetat în acești ani, reacția e diferită. Gratularea jurnaliștilor cu tot felul de epitete, în loc să se rărească, s-a extins. Niciun președinte nu a jignit în atâtea ocazii jurnaliști, cum a făcut-o Băsescu.
Citește mai mult în Adevărul
