Țările în care nivelul muncii la negru este peste medie riscă de trei ori mai mult să fie afectate de o criză decât statele în care fenomenul este mai puțin extins, arată un studiu publicat luni de Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și Organizația Internațională a Muncii (OIM).
Munca la negru limitează, de asemenea, și creșterea economică a unei țări. Studiul arată că o creștere a muncii la negru cu 10 puncte procentuale echivalează cu o reducere a diversificării exporturilor cu 10%. Potrivit raportului OMC, țările analizate au pierdut, în medie, 2 puncte procentuale din creșterea economică din cauza muncii la negru.
Studiul mai arată că globalizarea și liberalizarea comerțului nu au permis îmbunătățirea condițiilor de muncă din țările în curs de dezvoltare. În aceste țări, circa 60% din forța de muncă lucrează la negru, fiind astfel în afara legislației muncii și neputând beneficia de programe de protecție socială.
Nivelul muncii la negru variază în funcție de regiune. Astfel, el se situează la circa 30% în mai multe țări din America Latină și atinge 80% în anumite țări din Africa Subsahariană și din Asia de Sud-Est.
"Comerțul a contribuit la creștere și dezvoltare în lume. Însă acest fapt nu a însemnat neapărat o îmbunătățire a calității locului de muncă", a declarat directorul general OMC, Pasal Lamy.
Rata populației active angajată fără forme legale nu s-a redus decât foarte puțin odată cu accelerarea creșterii economice și cu deschiderea comerțului, potrivit OMC. Din contră, în majoritatea cazurilor, studiul a constatat că ponderea a rămas constantă sau chiar s-a majorat în unele țări, mai ales din Asia.
Însă tendința nu este inevitabilă: "Pentru a crea locuri bune de muncă, liberalizarea comerțului trebuie să fie însoțită de politici interne adecvate", a subliniat Lamy.
În România, economia subterană este estimată între 36% și 39% din produsul intern brut (PIB). O analiză a Ministerului Finanțelor din luna februarie estima că munca la negru a adus în primele nouă luni din 2008 prejudicii statului de peste 29,5 miliarde lei, reprezentând 50,8% din economia subterană.
Potrivit analizei, cea mai mare pondere în economia subterană este reprezentată de neplata contribuțiilor pentru salarii și plata salariilor "la plic" - 29,6 miliarde lei (circa 5,8% din PIB) -, urmată evaziunea fiscală ca urmare a neplății TVA - 23,8 miliarde lei (4,6% din PIB) și sectorul informal - 4,7 miliarde lei (0,9% din PIB).
