Zeci de mii de români s-au internat în spital în ultimii ani pentru a se vindeca, dar în schimb au căpătat noi infecții. Potrivit unei statistici a Ministerului Sănătății, în perioada 2003-2005 au fost înregistrate 55.000 de infecții intraspitalicești. Specialiștii în epidemiologie spun însă că cifra reală este mult mai mare, majoritatea spitalelor preferând să ascundă astfel de cazuri.
Pacienții spitalelor din România au devenit adevărați colecționari de infecții. În perioada 2003-2007, 55.253 de oameni internați în spital pentru a se vindeca de diferite maladii, au contractat noi infecții chiar din unitatea medicală în care erau îngrijiți. Campioane la infecții nosocomiale (instrapitalicești) sunt municipiul București cu 11.923 de cazuri și județul Iași cu 10.628.
Specialiștii epidemiologi susțin însă că numărul real este mult mai mare decât cel comunicat de spitale.
''Situația infecțiilor nosocomiale este ridicolă sub aspectul realității. Numărul infecțiilor este mult, mult sub oricare țară din Europa, ceea ce înseamnă că infecțiile nosocomiale nu se depistează în România sau se depistează și nu se raportează'', a precizat președintele Societății Române de Epidemiologie, Geza Molnar.
În 2007, în spitalele din România au fost internați 5,2 milioane de oameni. În aceeași perioadă, însă, au fost raportate doar 10.019 infecții intraspitalicești, ceea ce înseamnă 0,20%, o cifră total nerealistă, spun specialiștii.
Infecțiile urinare și respiratorii pe primul loc în topul infecțiilor intraspitalicești
Cele mai frecvente infecții nosocomiale înregistrate în spitalele generale de adulți sunt infecțiile urinare, potrivit președintelui SRE, Geza Molnar. Pe locul doi, ca frecvență sunt infecțiile respiratorii precum guturaiul, răceala comună, faringite, bronșite sau pneumonie. Astfel de infecții apar, în general, la bolnavii care, în condiții de aglomerare, vin în contact cu persoane bolnave sau aflate în incubație.
Infecțiile intraspitalicești care prelungesc durata spitalizării sunt cele post-chirurgicale, precum supurația plăgilor, infecție care poate fi superficială, la piele, sau profundă, formând abcese. Astfel de probleme apar de regulă după operații septice sau după operații complexe, precum transplanturile sau protezările, dar și din cauza folosirii necorespunzătoare a intrumentarului steril sau pansamentului nesteril.
Tot din spital, pacienții pot contracta și infecții mai grave precum herpesul, HIV-SIDA, tuberculoza pulmonară, boli infecto-contagioase, dar și pediculoza și scabia.
O treime din infecțiile intraspitalicești ar fi putut fi evitate
Deși apar destul de des, infecțiile intraspitalicești nu trebuie asociate cu eventuale greșeli ale medicilor, susțin epidemiologii.
''Infecția nosocomială nu înseamnă culpă medicală. Astfel de infecții apar din cauza unor condiții favorizante. Circulația microorganismelor într-un spital este într-un concentrație de o sută de ori mai mare decât în mediul obișnuit sau la domiciliu. Cu cât e mai invazivă, mai chirurgicală investigația medicală, cu atât mai inevitabile sunt infecțiile nosocomiale'', susține Geza Molnar.
Majoritatea spitalelor din România asociază infecțiile intraspitalicești cu vina medicală, motiv pentru care multe dintre cazuri sunt ținute la secret, împiedicând astfel prevenirea și vindecarea lor.
Chiar și în aceste condiții, multe dintre infecțiile ce apar în spital ar putea fi evitate.
''O treime dintre infecțiile nosocomiale ar fi putut fi evitate în cazul în care îngrijirile ar fi fost la nivelul unei calități necesare'', a precizat președintele SRE.
Program național pentru depistarea infecțiilor intraspitalicești
Ministerul Sănătății va derula în 2009, pentru al doilea an la rând, un program național pentru depistarea și prevenirea infecțiilor nosocomiale. Programul a fost lansat după ce s-a constatat că spitalele din România fie nu depistează, fie refuză să raporteze astfel de cazuri.
''Pentru unitățile santinelă, unde va exista un control mai complex pentru depistarea și prevenirea infecțiilor nosocomiale, estimăm o incidență a astfelor de cazuri de 5%'', a mai spus președintele SRE, Geza Molnar.
