''În mod normal, după un cutremur de o asemenea intensitate, ar trebui să fie şi replici. În general, replicile sunt mai mici, însă, în anumite cazuri, nu este exclusă producerea unui "preşoc", ceea ce înseamnă că există posibilitatea înregistrării unor noi replici de o intensitate mai mare'', a declarat Mircea Radulian, director ştiinţific în cadrul Institutului de Fizică a Pământului.
"Unele replici, care sunt foarte mici nu sunt detectate. Cu siguranţă au loc, dar nu pot fi detectate", a adăugat Radulian.Cutremurul a durat foarte puţin, în jurul a două secunde, propagarea undelor durând mai mult, în jurul a câteva secunde. Durata înregistrată de aparate, pentru Bucureşti, a fost de câteva sute de secunde, a precizat Radulian. "Cutremurul a fost prea mic pentru a produce un tsunami, nu a fost la distanţă mare de ţărm, el resimţindu-se mai mult pe teritoriul Bulgariei", spune Mircea Radulian.
Zona în care s-a produs cutremurul este una cunoscută ca fiind activă seisimic. De obicei, magnitudinea seismelor din zonă nu depăşeşte 4 pe scara Richter, dar sunt posibile şi seisme mai puternice, în 1901 înregistrându-se un cutremur cu magnitudinea de peste 7 pe scara Richter, conform lui Radulian.
Un cutremur cu o magnitudine de 5,5 pe scara Richter s-a produs pe 5 august la o adâncime de 20 de kilometri în Marea Neagră. Seismul a fost resimţit la Bucureşti şi în Dobrogea, dar şi în Bulgaria.
Citiţi aici reacţiile cititorilor
Citeşte şi România, în doliu după cutremurul din 1977
Telespectatorii Realitatea TV au fost avertizaţi asupra cutremurului de animalele lor
