Primăria Capitalei promite să grăbească ritmul de reabilitare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Pentru asta, are însă nevoie de ajutorul asociațiilor de proprietari, pentru că oamenii trebuie să își dea acordul pentru lucrările de consolidare. Este nevoie și de sprijinul primăriilor de sector, care să elibereze avizele necesare. Declarațiile au fost făcute de primarul general Sorin Oprescu într-o conferință de presă. De asemenea, primarul Sorin Oprescu a cerut încetarea "isterizării populației" în legătură cu seismul din 25 aprilie.
Doar 12 clădiri din București au fost consolidate, după 1990, pentru a rezista în caz de cutremur, în principal din pricina refuzului asociațiilor de proprietari, dar și a lipsei locuințelor de urgență pentru locatarii imobilelor șubrede, a declarat primarul general, Sorin Oprescu.
Potrivit lui Oprescu, în prezent se lucrează la consolidarea altor patru clădiri și vor urma alte 13. La rând vor fi, apoi, alte 12 imobile încadrate în clasa I de risc seismisc, pentru care se lucrează la proiectele de consolidare.
"Rămân 318 imobile încadrate în clasa I de risc seismic, iar preocuparea mea este să grăbesc procedurile de consolidare. Mulți locatari rămân cu impresia că, dacă intrăm să consolidăm, în calitate de proprietari, ei vor rămâne fără locuințe. În ultimii doi ani, s-au trimis notificări tuturor asociațiilor de proprietari, însă s-au întâmpinat dificultăți din partea acestora", a precizat Oprescu.
Edilul-șef a mai spus că municipalitatea a făcut publică o listă cu 1.900 de imobile din București care au fost expertizate în intervalul 1991-1996 și pentru care se cere reîncadarea lor în clasele de risc, pentru a se cunoaște cazurile ce necesită, de asemenea, lucrări de intervenție.
Potrivit bilanțului municipalității pe 2008, suma de 6,4 milioane lei, provenită de la Ministerul Dezvoltătii și destinată consolidării locuințelor, nu a fost folosită în întregime anul trecut, edilii cheltuind din ea doar 4,7 milioane lei. "Nu am avut acordul asociațiilor de proprietari, pentru a putea începe consolidările. De asemenea, se obțin greu avizele de la primăriile de sector și de la Ministerul Culturii, iar constructorii nu se înghesuie să participe la licitații", a precizat Oprescu.
Potrivit lui Dan Lungu, director general al Institutului Național al Monumentelor Istorice și profesor la Universitatea Tehnică de Construcții, clădirile cu cel mai mare risc seismic sunt cele din beton armat construite înaintea celui de-al doilea Război Mondial, în zona centrală a Capitalei. "La un cutremur cu o magnitudine comparabilă cu a celui din 1977, nu există prea multe speranțe pentru aceste clădiri. Riscul cel mai mare din punct de vedere al pierderii de vieți omenești este la acest tip de clădiri. Bucureștiul este recunoscut ca fiind capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa. Cu cât clădirile sunt mai vechi, mai înalte și au spații publice mai largi la parter, cu atât vor fi mai avariate în cazul unui cutremur", a declarat, în martie, pentru NewsIn, Dan Lungu.
Citește și Sorin Oprescu: Numărul victimelor ar putea ajunge la 500.000, în urma unui seism, în București
