400 de peșteri și-au săpat calea aici. În Țara Moților, în vârf de Apuseni, un hău imens bine pitit într-o pădure de brad, duce spre unul dintre cei mai mari ghețari subterani din Europa - binecunoscuta Scărișoara, un adevărat cleștar de gheață. De numele marelui ghețar sunt legate zeci de legende cu zmei și fete rupte din soare
În comuna Gârda de Sus, unde un indicator cam ruginit arată calea spre ghețar.Cei mai comozi pot merge cu mașinile pe drumul ce șerpuiește până la peșteră, pe coamele verzi ale masivului. Locurile parcă-s rupte din legende, te zgâiești în toate părțile, parcă n-ai vrea să pierzi nimic. Drumul de pământ și piatră nu prea dă însă pace.
În apropierea ghețaului îl puteți întâlni pe primul ghid ,care însoțea demult turiștii. Va puteți opri să-i vizitați muzeul,acum muzeograf, o casă moțească adevărată cu acoperiș de paie. Iar prispa lui Ilieșie Pașcu parcă te îndeamnă să depeni povești despre zmeii de odinioară.
E frig, e-adevărat, dar Scărișoara este impresionantă. Parcă apa a vrut să treacă pe aici, dar i-a plăcut hăul, așa că s-a răzgândit. Mai întâi s-a zgribulit, apoi a încremenit pentru totdeauna. Este cea mai mare peșteră cu gheață din România, și e bătrână, are peste 3000 de ani. Chiar la intrare străjuiește „foca de gheață“, așa îi spune, care își arată mândră colții spre tavanul peșterii.
Peștera măsoară 36 de metri, adica tot atât cât are un bloc de 10 etaje.
Nu se știe exact când a fost descoperită peștera, dar a fost menționată pentru prima dată în 1863. Cert este că la începutul secolului al 19-lea, în lipsa apei din zonă, localnicii coborau în peșteră ca să ia gheață, pe care o lăsau să se topească. Atracția Scărișoarei este așa zisa biserică din peșteră, unde există cam 100 de formațiuni de stalagmite.
