Studiul "Comunităţi
româneşti în Spania", realizat în patru municipalităţi din regiunea
autonomă Madrid, constată că 71% dintre imigranţii români din regiunea
Madrid intenţionează să revină în ţară. În regiunea autonomă Madrid
locuiesc în total peste 50.000 de români.
Dintre cei chestionaţi, 32% declară că revin sigur, în decurs de doi
până la cinci ani, iar 14% spun că se vor întoarce în România în decurs
de un an. Restul de 25% dintre cei care declară că se vor întoarce
acasă spun că au de gând să o facă după cel puţin cinci ani. Printre
motivele cele mai des invocate de români pentru întoarcerea acasă sunt:
efectele negative ale migraţiei asupra familiei, munca la negru
(imposibilitatea de a lucra legal), nemulţumirea faţă de propria
sănătate şi lipsa de interacţiune cu spaniolii.
Revenirea în ţară este un proiect familial: 57% din cei care
declară că vor reveni curând şi sigur în ţară menţionează că împreună
cu ei se va mai întoarce şi altcineva din familie.
În privinţa traiectoriei ocupaţionale, 14% dintre emigranţii români din
regiunea Madridului aveau în 2008 un statut ocupaţional mai scăzut
comparativ cu ocupaţiile pe care le aveau în România înainte de
plecare, mai arată studiul. Este însă probabil, potrivit datelor
studiului, ca "pierderile" în termeni de statut şi prestigiu
ocupaţional să nu se traducă în pierderi de venit, datorită salariilor
medii mai mari din Spania comparativ cu România pentru acelaşi tip de
ocupaţie.
Cei mai mulţi dintre românii emigranţi, 43%, lucrau în servicii şi
comerţ, 26% erau muncitori calificaţi, 13% muncitori necalificaţi, 3%
erau conducători de unităţi şi patroni sau întreprinzători, 1% au
ocupaţii intelectuale, 1% tehnicieni sau maiştri, 1% funcţionari, iar
11% erau fără ocupaţie. Proporţia românilor care au găsit un loc de
muncă în Spania spre deosebire de situaţia pe care o aveau în România
creşte, ajungând la 89% de la 63%.
În privinţa spaţiului locativ din Spania, acesta se caracterizează prin
supraaglomerare: 79% dintre respondenţi trăiesc în locuinţe cu mai
multe familii la un loc, 60% cu alte patru sau peste patru persoane,
iar în 15% dintre locuinţe se află mai mult de două persoane pe cameră.
Nemulţumirea faţă de condiţiile de locuire este totuşi scăzută - numai
10% dintre cei chestionaţi au spus că nu sunt satisfăcuţi de modul în
care locuiesc şi doar 25% că sunt mai nemulţumiţi în Spania în
comparaţie cu modul în care locuiau în România.
Potrivit studiului, în ultimul an, jumătate dintre cei chestionaţi
primiseră din partea compatrioţilor cel puţin zece cereri de ajutor
pentru găsirea unui loc de muncă, dar 50% nu reuşiseră să ajute mai
mult de trei persoane. În ceea ce priveşte legătura cu comunitatea
locală, aceasta este redusă, numai 10% dintre românii care au
participat la studiu votând la alegerile locale din Spania. În plus,
62% dintre emigranţii români chestionaţi nu cunosc nicio asociaţie de
români.
Studiul "Comunităţi româneşti în Spania" a fost lansat de Fundaţia
Soros în cadrul programului "Migraţie şi dezvoltatre" şi a fost
realizat în septembrie 2008 pe un eşantion de 832 de imigranţi români
adulţi din regiunea autonomă Madrid. Mai exact, cercetarea s-a
realizat în patru municipalităţi - Alcala de Henares, Coslada, Arganda
del Rey şi Torrejon de Ardoz - care cuprind un sfert din totalul
imigranţilor români din această ţară, adică aproximativ 54.000 de
români.
