Lucrările la Pasajul Basarab s-au oprit de tot. Și asta pentru că instanța a decis că lucrarea nu este de utilitate publică, deci nu pot fi făcute expropieri. Primăria cere Guvernului o hotărâre care să reglementeze situația expropierilor.
Curtea de Apel București a respins recursul Primăriei Capitalei împotriva deciziei instanței inferioare, potrivit căreia pasajul suprateran Basarab nu este considerat de utilitate publică, hotărârea fiind luată în cadrul procesului deschis de două organizații neguvernamentale
Curtea de Apel București a decis, prin hotărâre irevocabilă, dată pe 2 februarie, să respingă recursul Primăriei.
Cătălina Rădulescu, avocat al Centrului pentru Resurse Juridice, a declarat că hotărârea instanței înseamnă că exproprierile nu mai pot fi continuate, iar cele deja făcute sunt ilegale.
Municipalitatea a anunțat, anul trecut, că va ataca, în instanța de recurs, hotărârea Tribunalului București din 9 aprilie 2008, prin care pasajul suprateran Basarab nu mai este considerat de utilitate publică, și că va continua lucrările la acesta, potrivit lui Adriean Videanu, atunci primarul general al Capitalei.
"Vom ataca sentința la instanța superioară și vom demonstra că lucrarea e de utilitate publică. Vom merge mai departe cu lucrările pentru că sentința Tribunalului București nu este definitivă și sunt convins că și instanța de apel ne va da dreptate" a spus Videanu.
Municipalitatea a avut avizul ministerului Culturii la data declarării pasajului ca utilitate publică. Pe traseul Pasajului Basarab, un singur obiectiv vizat de exproprieri a fost pe lista monumentelor istorice și anume Poarta Fabricii de Bere Grivița, dar între timp și acesta a fost declasat, susținea Primăria.
Două organizații neguvernamentale, Centrul pentru Resurse Juridice și Fundația Terra Mileniul III, au atacat, în instanță, hotărârea municipalității de a declara pasajul Basarab de utilitate publică. Instanța a admis motivele invocate de cele două ONG-uri și consideră că printre imobilele ce urmau să fie demolate se află și monumente istorice, care nu pot fi demolate decât în baza unei hotărâri de Guvern, nu printr-o hotărâre de Consiliu General al Muncipiului București.