Noul plan al SUA pentru apărarea antirachetă va începe în zona de sud a continentului european, axându-se pe interceptarea rachetelor cu rază scurtă și medie, astfel că "ar fi logic" ca România și Bulgaria să găzduiască astfel de elemente, a declarat pentru NewsIn un oficial al misiunii SUA la NATO.
John Heffern, adjunctul șefului misiunii permanente a Statelor Unite la NATO, a detaliat modul în care Statele Unite vor etapiza noul plan antirachetă propus în septembrie de președintele american Barack Obama.
Întrebat în acest sens dacă vor fi construite baze în România și Bulgaria care să fie folosite în cadrul acestei noi arhitecturi, Heffern a răspuns că aceasta ar fi cea mai logică variantă. "Primele etape ale noii arhitecturi de apărare se concentrează pe rachetele cu rază scurtă și medie. Așadar, evident, așa cum este conceput planul, va începe undeva în sud și vom vedea cum se va dezvolta către nord. Țările despre care vorbim - România și Bulgaria - sunt în sud, astfel că ar fi logic ca ele să facă parte din prima și a doua fază a planului", a punctat oficialul american.
"Nu am inițiat însă nicio discuție bilaterală cu vreo țară pentru a amplasa o astfel de bază. Dorim ca aceasta să fie o misiune NATO și sperăm că aliații vor ajunge la un acord până la summitul de anul viitor de la Lisabona în ceea ce privește această strategie. Odată ce se va întâmpla acest lucru, vom avea pus la punct un sistem și vom colabora individual cu țările aliate și poate și cu partenerii pentru a determina care dintre circumstanțele geografice și politice sunt optime pentru elementele acestei arhitecturi de apărare", a completat acesta.
În ceea ce privește posibila cooperare cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, Heffern a arătat că SUA speră să poată face alături de Moscova o evaluare comună a amenințărilor în acest sens, care să conducă la o cooperare concretă. "Ideea principală este, în cazul în care Rusia este interesată, să existe componente rusești care să facă parte din acest sistem NATO. Deci nu e vorba numai de dialog și de evaluarea amenințărilor. Acestea sunt primele etape, pe care le parcurgem acum, dar dacă totul iese bine, cred că aliații ar întâmpina cu bucurie o cooperare 'hardware' în cadrul acestui sistem de apărare antirachetă european", a evidențiat adjunctul șefului misiunii americane.
De asemenea, oficialul american a atras atenția că actuala abordare ia în calcul amenințările actuale, mai ales cele provenind din partea Iranului. "Eu cred că este o strategie unificatoare, într-un fel, pentru că aduce o apărare antirachetă pentru toți aliații și pentru întreaga Europă", punctat adjunctul misiunii SUA.
De altfel, în ceea ce privește o posibilă implicare a României în acest plan, imediat după anunțul din septembrie a președintelui american Barack Obama de a renunța la proiectul de scut antirachetă promovat de predecesorul său, George W. Bush, în favoarea unui sistem mai puternic, mai inteligent și mai rapid, presa de rusă și americană a scris că SUA ar putea instala elemente ale unui scut antirachetă în Turcia, Israel, Bulgaria și România, după ce au renunțat la Polonia și Cehia.
Această perspectivă a fost sugerată și de unii dintre oficialii români. Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu declara în septembrie că "România este în joc" în ceea ce privește acest sistem de apărare, asigurând că "nimeni nu va fi lăsat în urmă" și atrăgând atenția că ar fi bine ca și Rusia să fie implicată.
În plus, secretarul de stat din MAE, Bogdan Aurescu, a asigurat recent că mulțumită noului plan american de securitate, teritoriul României va fi apărat de amenințarea rachetelor. "Noua formulă de scut antirachetă anunțată de administrația americană, ca evaluare preliminară a autorităților române, este importantă, pentru că oferă, față de variantă anterioară, o acoperire corespunzătoare a întregului teritoriu al României față de amenințarea unor eventuale atacuri cu rachetă", a declarat secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu.
La rândul său, vicepreședintele american Joe Biden, care s-a aflat la 22 octombrie în București, a spus că Statele Unite apreciază în mod deosebit că guvernul României a adoptat "cu bucurie" noul sistem antirachetă și că l-a înțeles imediat, înaintea altor țări. "Dumneavoastră ați înțeles de la început, în timp ce alți colegi, cum ar fi cei din Polonia, înțeleg abia acum" avantajele noului proiect american ce implică rachete de tip SM-3, a spus Biden.
Teritoriul României nu era acoperit sută la sută de scutul antirachetă așa cum era el conceput de precedenta administrație americană, astfel încât România a susținut, inclusiv la summitul NATO pe care l-a găzduit în 2008, interconectarea acestuia cu un sistem mobil al NATO. Tocmai de aceea, România a salutat decizia noii administrații de a flexibiliza apărarea antirachetă.
