Renovarea muzeului Antipa nu afectează exponatele, potrivit conducerii instituției

Lucrările de modernizare la Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa", de care se ocupă firma Artex Services International SRL din București, au declanșat nemulțumiri în rândul unei părți a angajaților muzeului. S-a reclamat, astfel, neglijența muncitorilor în timpul transportării exponatelor și "nepăsarea" conducerii față de această situație. În plus, o parte dintre angajații muzeului consideră că proiectul după care vor fi realizate lucrările de modernizare va implica distrugerea dioramelor - piesele originale create chiar după planurile savantului Grigore Antipa.

La fața locului, situația nu se arată însă dezastruoasă. O bună parte dintre piesele de dimensiuni reduse ale muzeului au fost deja transportate în camerele de depozitare parchetate. Învelite în folii de plastic și în curs de inventariere, plasate în dulapuri sau pe rafturi, exemplarele par a fi în bună stare. Cele mai voluminoase exponate - oasele mari, exemplarele de mamifere gigant - sunt așezate pe rafturi uriașe, special construite în camere anexe incintei Amfiteatrului Antipa. Majoritatea dioramelor nu sunt încă desfăcute, însă responsabilii de la muzeu dau asigurări în privința grijii cu care sunt manipulate piesele ce formau scenele proiectate de savantul Antipa.

"După comunicatul din 13 ianuarie (în care se anunța începerea lucrărilor de reabilitare a clădirii și a fondului expozițional permanent - n.r.) am aflat ce urmează să se întâmple cu muzeul. Proiectul este făcut de persoane care sunt de meserie proiectanți, arhitecți. Tematica de prezentare propusă de firma Artex a fost contestată de muzeografii din Antipa. Muzeografii de la Antipa s-au mobilizat și au făcut, la rândul lor, un nou proiect, pe care l-au propus conducerii", au declarat, pentru NewsIn, surse din interiorul muzeului.

Răspunzând protestelor venite din partea angajaților, directorul instituției, Dumitru Murariu, spune că angajații care nu sunt de acord cu proiectul nu au motive reale de îngrijorare.
"În numele păstrării concepției istorice și a continuității, din așa-zisa grijă față de patrimoniu, își fac loc atitudini de comoditate, de lene și neimplicare. Înțeleg că nu le este ușor oamenilor să fie scoși și mutați din birourile în care au lucrat de ani de zile, că pot avea păreri diferite față de ceea ce considerăm noi și firma Artex că ar fi bine. Cred că am deranjat mulți oameni cu acest proiect, mulți s-au pensionat cu niște insatisfacții mari și acum nu sunt de acord cu schimbarea", a precizat directorul instituției.

În privința noii concepții după care vor fi organizate exponatele, reprezentantul instituției este de părere că în orice muzeu din lume este normal să se producă schimbări în clasificarea exponatelor, ca urmare a reconsiderării de statut a unor specii, a descoperirii unor specii noi sau prin redenumiri și reîncadrări. Astfel, noua prezentare nu va fi sistematică, adresată specialiștilor, ci dinamică, pe teme inedite.

În privința acuzelor privind distrugerea dioramelor cu importanță istorică și de patrimoniu, directorul instituției arată că proiectul nu va distruge respectivele obiecte. Modelul în sine al acestor construcții complexe, preluat de Muzeul Antipa de la Muzeul de Istorie Naturală din Stockholm, unde sunt și colecțiile lui Linne, redă într-un mod inedit speciile de plante și animale dintr-un anumit colț geografic, cu relațiile firești, cu atitudinile specifice modului de viață, din mediul natural.

Ioan Opriș, fost secretar de stat în Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, în prezent șef al Centrului Național de Cercetare și Documentare în Muzeografie, consideră că era de așteptat să existe mai multe opinii în ceea ce privește reabilitarea muzeului. 
"Peste tot în lume, muzeele își schimbă înfățișarea, nu se rămane la ceea ce a făcut creatorul lor. Este firesc să fie făcute lucrări de modernizare. Din această perspectivă, o soluție echilibrată este să se păstreze o parte din piesele vechi, pentru a prezenta o parte din istoria muzeului. Dar muzeul trebuie modificat. Publicul de azi are alte orizonturi științifice, are nevoie de introducerea soluțiilor informatice în expoziții, vrea o anumită dinamică", susține Opriș. 

Liniaritatea muzeală nu este pe gustul publicului, consideră fostul secretar de stat la Cultură. "
Antipa este o instituție foarte vie din punctul de vedere al educației, al relației cu școlile, cu universitățile de profil și cu practica studențească. Nu este de neglijat modernizarea acestuia! Sunt necesare panouri de afișaj, computere. Tinerii au alt orizont imagistic decât generațiile anterioare. Și nouă ne e frică de faptul că nu avem suficiente mijloace financiare pentru a realiza ceva acolo! Acum le avem și sunt convins că detaliile legate de punerea în practică a proiectului vor fi, până la urmă, găsite!" , a adăugat Opriș.
Și alte instituții culturale venerabile au trecut prin lucrări de renovare și modernizare. Printre acestea se numără și Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Sabin Luca, directorul muzeului, s-a declarat mulțumit de rezultatele reamenajării spațiului expozițional al instituției pe care o conduce. "În România sunt mulți muzeologi în vârstă, care nu au înțeles, încă, faptul că muzeele trebuie făcute acum pentru public, și nu pentru cercetători", a precizat directorul Muzeului Brukenthal.

La rândul lor, reprezentanții Muzeului Olteniei din Craiova s-au declarat mulțumiți de reamenajările făcute, chiar dacă au reclamat unele deficiențe.
"După reamenajarea expozițiilor, cei care au intrat în muzeul nostru au fost uimiți de ceea ce au văzut. Am fost remarcați chiar și la Bruxelles. Cei de la Artex vin cu soluții muzeotehnice noi, dar nu au în rândul lor un biolog. De aceea trebuie să colaboreze cu personalul de specialitate al muzeului și ar fi bine să se găsească o soluție de mijloc. Chiar și la noi au ieșit câteva scântei legate de reamenajare", a declarat responsabila secției de Științe ale Naturii din cadrul muzeului Olteniei, Chimișliu Cornelia.

Lucrările de modernizare de la Muzeul Antipa au început în luna ianuarie a acestui an și se estimează că vor dura până în martie 2010, potrivit contratului încheiat între părți.

Fondurile necesare acestui proiect provin, în parte, dintr-un împrumut acordat Ministerului Culturii, în 2006, de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar restul a fost asigurat de la bugetul de stat. Împrumutul a fost destinat reabilitării a 23 de monumente istorice din România, potrivit Unității de management al proiectului "Reabilitarea Monumentelor Istorice din România".

Pentru acest proiect, Artex Services International SRL este singura companie care a ofertat, potrivit anunțului de atribuire de pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Lucrările de modenizare a Muzeului Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Capitală costă aproximativ 13 milioane de euro și au fost atribuite companiei Artex Services International SRL din București, în urma unei negocieri, potrivit anunțului de atribuire al muzeului de pe site-ul electronic de achiziții publice.