Timp de zeci de ani paleontologii au descris istoria evoluției umane prin sculptură și desene, dar acum au evoluat și „uneltele” lor. Calculatoarele permit un nivel al detaliului care nu este posibil cu alte metode.
„Munca mea a fost întotdeuna ghidată de faptul că voiam să îi văd în viață, voiam să văd acea lume veche”, a declarat paleoartistul Viktor Deak, cel care a făcut reconstrucțiile din documentarele „Becoming Human”, care au difuzate pe PBS, în noiembrie.
Deak începe reconstrucția în mod tradițional, cu sculpturi din lut. La fel ca ceilalți paleoartiști, nu știe cum vor arăta sculptura sa la sfârșit, dar are cunoștințe anatomice temeinice, ale țesuturilor și mușchilor și cum se prindeau acestea de oasele strămoșilor noștri.
Odată terminată sculptura de lut își convertește lucrarea în format digital. Își fotografiază sculpturile și le importă în Photoshop, apoi adăugă sute de layere și lumină pentru a-și aduce lucrarea cât mai aproape de realitate.
Sculptura virtulă este apoi importată în ZBrush, un program de modelare 3D care îi permite să lucreze și mai mult la detalii, la nuațele culorii pielii și chiar la felul în care lumina se împrăștie țesuturi.
„Una dintre cele mai mari provocări ale comunicării științifice este să iei ceva un lucru vechi și prăfuit, pentru ca mai apoi să îi faci pe oameni să înțeleagă că a făcut parte dintr-o lume vie. Strămoșii noștrii trăiau și mureau la fel ca noi”, a mai adăugat Deak.