Cu o jumătate de an în urmă, Andronescu promitea că va reforma complet
sistemul de învăţământ, de la schimbarea programelor din preuniversitar
şi descentralizarea sistemului, la o nouă lege a învăţământului, un
cod, chiar, "cum sunt codul civil, codul penal sau codul muncii", după
cum spunea ministrul.
În ceea ce priveşte programa, ministrul se
gândea la un proiect prin care elevii să nu mai acumuleze informaţii
perisabile, ci să înveţe să gândească. "Dorim să adoptăm o programă
care să formeze cele opt competenţe cheie, aşa cum cere şi Comisia
Europeană. Pentru a realiza acest lucru, vom reduce programa la
cunoştinţe esenţiale, care nu se perimează în timp", explica, la
începutul anului, Andronescu.
Verificând, în paralel, proiectul propus de minister şi programa veche,
primul aspect care sare în ochi este că specialiştii care au lucrat
de-a lungul timpului la programa şcolară au încercat, şi ei, să ajungă
la celebrele opt competenţe europene, numai că nu le-au enumerat, la
începutul documentelor.
"În noua structură a învăţământului obligatoriu, nivelul ridicat de
complexitate al finalităţilor este determinat de necesitatea asigurării
deopotrivă a educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii - prin dezvoltarea
echilibrată a tuturor competenţelor cheie şi prin formarea pentru
învăţarea pe parcursul întregii vieţi - şi a iniţierii în trasee de
formare specializate. Pe baza rezultatelor studiilor efectuate, la
nivelul Comisiei Europene au fost stabilite 8 domenii de
competenţe-cheie, fiind precizate pentru fiecare domeniu cunoştinţele,
deprinderile şi atitudinile care trebuie dobândite, respectiv formate
elevilor în procesul educaţional", urmărea programa de matematică de
clasa a IX-a din 2004.
Exact acelaşi obiectiv îl are şi noua programă, la care se adaugă
enumerarea propriu-zisă a competenţelor cheie ce ar urma să fie
dobândite prin studiul matematicii de clasa a IX-a, şi anume:
"competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi
tehnologie, comunicare în limba maternă, competenţe digitale, a învăţa
să înveţi, comunicare în limbi străine, competenţe sociale şi civice,
spirit de iniţiativă şi antreprenoriat şi sensibilizare şi exprimare
culturală".
Altfel, programa şcolară nouă este identică, în proporţie
covârşitoare, cu cea veche, atât din punct de vedere al conţinutului,
cât şi al exprimării.
Autorii programei au şi împrumutat textele de la unii la alţii. De
plidă, proiectul de programă de matematică pentru clasa a V-a este o
compilaţie de texte din programa în vigoare, concepută în 1999, la care
se adaugă textul cu titlul "Valori şi atitudini", copiat din programa
pentru clasa a IX-a, în vigoare din 2004. Astfel, potrivit noii
programe, valorile şi atitudinile matematicii sunt "dezvoltarea unei
gândiri deschise, creative, şi a independenţei în gândire şi acţiune,
manifestarea iniţiativei, a disponibilităţii de a aborda sarcini
variate, a tenacităţii, a perseverenţei şi a capacităţii de
concentrare, dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a
aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în arhitectura rezolvării unei
probleme sau a construirii unei teorii, formarea obişnuinţei de a
recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii
cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice şi formarea
motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru
viaţa socială şi profesională".
Verificând diferenţele între programele şcolare de limba română pentru
preuniversitar, diferenţele sunt, iarăşi, nesemnificative. De exemplu,
la clasa a V-a, profesorii ar trebui să selecteze, potrivit proiectului
ministerial, 5-7 texte de studiat, a câte maximum două pagini fiecare,
în timp ce până acum erau selectate 8-10 texte, de maximum o pagină.
Singura diferenţă ar fi aceea că alegerea textelor cu pricina este
lăsată acum pe seama cadrelor didactice şi a autorilor de manuale, în
timp ce, până acum, ministerul făcea propuneri concrete.
Potrivit Lilianei Preoteasa, şeful direcţiei care se ocupă de sistemul
preuniversitar din Ministerul Educaţiei, programele şcolare nu au fost
modificate radical, ci au fost regândite în sensul dobândirii
competenţelor. Pentru cum s-a procedat în acest sens şefa
preuniversitarului ne îndeamnă să cerem explicaţii celor care au
redactat proiectul, şi anume inspectorii de specialitate din Centrul
Naţional de Curriculum şi Evaluare din Învăţământul Preuniversitar
(CNCEIP), instituţie pe care o conduce tot Liliana Preoteasa. "Eu pot
să vă spun că proiectul este îndreptat spre acumularea de competenţe.
Pentru întrebări punctuale adresaţi-vă celor care l-au redactat", a
răspuns Preoteasa la întrebările NewsIn.
Reprezentanţii CNCEIP au refuzat să precizeze numele celor care au
coordonat elaborarea programelor şcolare şi numărul celor care au
contribuit la acest demers, menţionând că vor anunţa aceste informaţii
în termenul legal de 30 de zile şi numai după primirea unei solicitări
scrise în acest sens.
Documentul se află în dezbatere publică pe site-ul ministerului până pe
16 iulie. Potrivit conducerii CNCEIP, până în prezent nu s-au făcut
nici un fel de comentarii pe acest document.
Reforma învăţământului este, de altfel, una dintre temele campaniei "Stradă, Şcoală şi Spital", iniţiată de grupul Realitatea-Caţavencu.
În cadrul acestei campanii, la Realitatea TV a fost inaugurată,
duminică, 21 iunie, o serie de emisiuni dedicate educaţiei.
Drumurile şi infrastructura, inclusiv siguranţa cetăţeanului, şcoala şi
conţinutul învăţământului, infrastructura de sănătate şi tot sistemul
sanitar sunt obligaţii prioritare ale statului faţă de cetăţean. Fără
îndeplinirea acestora, statul nu există. Campania "Stradă, Şcoală şi
Spital" a grupului Realitatea-Caţavencu analizează conţinutul acestui
contract social dintre stat şi cetăţean şi încearcă să-i facă pe
politicieni să înţeleagă că aceasta este prioritatea priorităţilor.
