Proiectul noilor programe școlare, publicat de Ministerul Educației, în dezbatere publică

Cu o jumătate de an în urmă, Andronescu promitea că va reforma complet sistemul de învățământ, de la schimbarea programelor din preuniversitar și descentralizarea sistemului, la o nouă lege a învățământului, un cod, chiar, "cum sunt codul civil, codul penal sau codul muncii", după cum spunea ministrul.

În ceea ce privește programa, ministrul se gândea la un proiect prin care elevii să nu mai acumuleze informații perisabile, ci să învețe să gândească. "Dorim să adoptăm o programă care să formeze cele opt competențe cheie, așa cum cere și Comisia Europeană. Pentru a realiza acest lucru, vom reduce programa la cunoștințe esențiale, care nu se perimează în timp", explica, la începutul anului, Andronescu.
Verificând, în paralel, proiectul propus de minister și programa veche, primul aspect care sare în ochi este că specialiștii care au lucrat de-a lungul timpului la programa școlară au încercat, și ei, să ajungă la celebrele opt competențe europene, numai că nu le-au enumerat, la începutul documentelor.

"În noua structură a învățământului obligatoriu, nivelul ridicat  de complexitate al finalităților este determinat de necesitatea asigurării deopotrivă a educației de bază pentru toți cetățenii - prin dezvoltarea echilibrată a tuturor competențelor cheie și prin formarea pentru învățarea pe parcursul întregii vieți - și a inițierii în trasee de formare specializate. Pe baza rezultatelor studiilor efectuate, la nivelul Comisiei Europene au fost stabilite 8 domenii de competențe-cheie, fiind precizate pentru fiecare domeniu cunoștințele, deprinderile și atitudinile care trebuie dobândite, respectiv formate elevilor în procesul educațional", urmărea programa de matematică de clasa a IX-a din 2004.

Exact același obiectiv îl are și noua programă, la care se adaugă enumerarea propriu-zisă a competențelor cheie ce ar urma să fie dobândite prin studiul matematicii de clasa a IX-a, și anume: "competențe în matematică și competențe de bază în științe și tehnologie, comunicare în limba maternă, competențe digitale, a învăța să înveți, comunicare în limbi străine, competențe sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat și sensibilizare și exprimare culturală".

Altfel, programa școlară nouă este identică, în proporție covârșitoare, cu cea veche, atât din punct de vedere al conținutului, cât și al exprimării.
Autorii programei au și împrumutat textele de la unii la alții. De plidă, proiectul de programă de matematică pentru clasa a V-a este o compilație de texte din programa în vigoare, concepută în 1999, la care se adaugă textul cu titlul "Valori și atitudini", copiat din programa pentru clasa a IX-a, în vigoare din 2004. Astfel, potrivit noii programe, valorile și atitudinile matematicii sunt "dezvoltarea unei gândiri deschise, creative, și a independenței în gândire și acțiune, manifestarea inițiativei, a disponibilității de a aborda sarcini variate, a tenacității, a perseverenței și a capacității de concentrare, dezvoltarea simțului estetic și critic, a capacității de a aprecia rigoarea, ordinea și eleganța în arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii, formarea obișnuinței de a recurge la concepte și metode matematice în abordarea unor situații cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice și formarea motivației pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viața socială și profesională".

Verificând diferențele între programele școlare de limba română pentru preuniversitar, diferențele sunt, iarăși, nesemnificative. De exemplu, la clasa a V-a, profesorii ar trebui să selecteze, potrivit proiectului ministerial, 5-7 texte de studiat, a câte maximum două pagini fiecare, în timp ce până acum erau selectate 8-10 texte, de maximum o pagină. Singura diferență ar fi aceea că alegerea textelor cu pricina este lăsată acum pe seama cadrelor didactice și a autorilor de manuale, în timp ce, până acum, ministerul făcea propuneri concrete.

Potrivit Lilianei Preoteasa, șeful direcției care se ocupă de sistemul preuniversitar din Ministerul Educației, programele școlare nu au fost modificate radical, ci au fost regândite în sensul dobândirii competențelor. Pentru cum s-a procedat în acest sens șefa preuniversitarului ne îndeamnă să cerem explicații celor care au redactat proiectul, și anume inspectorii de specialitate din Centrul Național de Curriculum și Evaluare din Învățământul Preuniversitar (CNCEIP), instituție pe care o conduce tot Liliana Preoteasa. "Eu pot să vă spun că proiectul este îndreptat spre acumularea de competențe. Pentru întrebări punctuale adresați-vă celor care l-au redactat", a răspuns Preoteasa la întrebările NewsIn.

Reprezentanții CNCEIP au refuzat să precizeze numele celor care au coordonat elaborarea programelor școlare și numărul celor care au contribuit la acest demers, menționând că vor anunța aceste informații în termenul legal de 30 de zile și numai după primirea unei solicitări scrise în acest sens.

Documentul se află în dezbatere publică pe site-ul ministerului până pe 16 iulie. Potrivit conducerii CNCEIP, până în prezent nu s-au făcut nici un fel de comentarii pe acest document.

Reforma învățământului este, de altfel, una dintre temele campaniei "Stradă, Școală și Spital", inițiată de grupul Realitatea-Cațavencu. În cadrul acestei campanii, la Realitatea TV a fost inaugurată, duminică, 21 iunie, o serie de emisiuni dedicate educației.

Drumurile și infrastructura, inclusiv siguranța cetățeanului, școala și conținutul învățământului, infrastructura de sănătate și tot sistemul sanitar sunt obligații prioritare ale statului față de cetățean. Fără îndeplinirea acestora, statul nu există. Campania "Stradă, Școală și Spital" a grupului Realitatea-Cațavencu analizează conținutul acestui contract social dintre stat și cetățean și încearcă să-i facă pe politicieni să înțeleagă că aceasta este prioritatea priorităților.