Proiect de președinte - episodul 5: Ion Țiriac, miliardarul

Ion Țiriac s-a întors în România imediat după revoluție. Avea cu el ajutoare și aura salvatorului. Povestea lui de succes în lumea liberă i-a adus imediat simpatia generală și a fost o vreme una dintre speranțele românilor.

Așa se face că, de fiecare dată când se apropie alegeri prezidențiale, Ion Țiriac apare ca ipoteză de lucru. Și de fiecare dată așa și rămâne.

Înainte să ajungă miliardar, Țiriac a ajuns jucător de tenis. Cu ajutorul lui Ilie Năstase, a câștigat peste 40 de turnee internaționale și a făcut din tenisul românesc o legendă. N-a avut geniul lui Năstase, dar asta l-a silit să gândească pe teren și acolo și-a pus bazele viitoarei bogății. A organizat turnee, a vândut licențe, a fost managerul unor giganți ai rachetei. S-a îmbogățit atât de tare încât, prin anii ’90, românii credeau că-și va deschide portofelul și va scoate țara din sărăcie.

În realitate, Ion Țiriac și-a înzecit, în România, averea făcută în Germania.

Dotat cu capital și cu know-how nemțesc, Țiriac a știut să aprecieze cum se cuvine lipsa totală a concurenței pe o piață abia ieșită din comunism. Cu sprijinul consistent al guvernului FSN și al guvernelor ce au urmat, cu un bun plasament politic și financiar, fostul tenisman a pornit de la câteva SRL-uri și a ajuns în "Forbes". În 2007, revista bogaților îl plasa pe undeva în preajma miliardului de dolari, pe locul 840 în lume.

Azi, Ion Țiriac are 1,88 m înălțime, 70 de ani vechime și, probabil, câteva sute de milioane de euro mai puțin. Are o colecție de mașini scumpe, una de costume impecabile, două foste soții fotomodel, trei copii oficiali și mai multe poze la brațul Andreei Marin. Mai are un fel elaborat de a spune prostii și un obicei prost de a interveni pe lângă politicieni. În 2004 a susținut că nu e bine să intrăm prea repede în UE  și, cu un an mai devreme, l-a rugat pe Ion Iliescu să-i extragă feciorul din dosarul cu cocaină.

Declarațiile lui sunt directe, agresive și arată de obicei nenumăratele servicii pe care le-a făcut el României. În această idee, sutele de mistreți împușcați în țarcul de la Balc au murit pentru relansarea investițiilor străine în România. Ion Țiriac a lăsat întotdeauna să se înțeleagă că are relații cu toți mai-marii lumii. Legăturile politicului cu mediul de afaceri sunt preferatele sale. De pe urma lor și prin ele, milionarul Țiriac și-a sporit șansele să ajungă miliardar. Economia pe care a făcut-o ani la rând plătind statului român 500 de euro chirie pe o vilă din cartierul Primăverii l-a ajutat, fără îndoială, să ajungă mai repede.

Ion Țiriac rămâne, și de data asta, o variantă plauzibilă pentru prezidențiale. Este un om de succes și e singurul care o poate dovedi cu cifre. Un succes evident, net și necruțător. Și, probabil, de aceea greu de abandonat.