Potrivit
motivării, o reacţie blândă faţă de faptele de care este acuzat Dănuţ
Saulea ar face ineficientă lupta împotriva corupţiei şi ar genera
neîncredere în capacitatea justiţiei de a reacţiona la acest fenomen.
Magistraţii Tribunalului Bucureşti consemnează că infracţiunile pentru
care este cercetat acesta trebuie privite "prin prisma calităţii de
funcţionar public parlamentar a inculpatului".
În motivare, judecătorii fac referire la dovezile aduse de procurorii
DNA, care arată că Saulea ar fi cerut de la Ioan Preoteasa suma de
50.000 de euro pe 19 iunie 2009, promiţându-i acestuia că va interveni
pe lângă primarul comunei Adunaţii Copăceni, Ion Tache, pentru a-l pune
în posesie pe Preoteasa cu mai multe suprafeţe de teren.
Totodată, în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Saulea,
judecătorii arată că în luarea deciziei s-au bazat pe înregistrări ale
convorbirilor telefonice şi din mediul ambiental purtate între
Preoteasa şi Saulea, "din care rezultă fără putinţă de tăgadă" că
fostul deputat i-a promis lui Preoteasa, dar şi că a intervenit la
primăria Adunaţii Copăceni, pentru rezolvarea problemelor funciare ale
acestuia.
Mai mult, arată judecătorii, încercarea lui Saulea "de disimulare a
sumelor de bani primite de la martorul denunţător (n.r. - Ion
Preoteasa) într-un contract de împrumut nu este decât <> menit să-l pună la <> de un eventual denunţ la organele de poliţie (fapt care, de altfel, s-a şi întâmplat)".
În motivare, magistraţii de la Tribunalul Bucureşti precizează că
Saulea s-a pregătit minuţios pentru săvârşirea faptelor de care este
acuzat, pe o perioadă relativ lungă de timp, acest aspect generând
insecuritate în rândul opiniei publice cu privire la onestitatea
organelor administraţiei centrale şi locale, având în vedere funcţia
deţinută de Saulea, de funcţionar public parlamentar.
Decizia din 20 august a Tribunalului Bucureşti, de arestare preventivă
a lui Saulea, a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti,
unde se va judeca pe 26 august.
