Procesul lui Dinu Patriciu cu SRI reîncepe, în noiembrie, la instanța supremă

Magistrații Curții de Apel București (CAB) au decis, pe 9 februarie, cu o opinie separată, că SRI trebuie să îi plătească lui Dinu Patriciu despăgubiri în procesul în care omul de afaceri acuză interceptarea ilegală a telefoanelor sale. Instanța a respins, astfel, apelul SRI împotriva sentinței Tribunalului București, care a decis, pe 11 mai 2007, că Serviciul Român de Informații (SRI) trebuie să-i plătească lui Dinu Patriciu 50.000 RON cu titlul de daune morale, în dosarul în care omul de afaceri a chemat instituția în instanță pe motiv că i-ar fi interceptat ilegal convorbirile telefonice.

Reprezentanții SRI au declarat, după aflarea deciziei CAB, că vor face recurs. SRI a înregistrat convorbiri telefonice politice și de afaceri ale lui Patriciu folosind pretextul unei amenințări la adresa siguranței naționale, arată în motivare magistrații Curții de Apel.

Mai mult, notează cei doi judecători în motivarea deciziei, informațiile obținute într-un un an și trei luni de interceptări telefonice au fost folosite împotriva lui Dinu Patriciu în procese penale "ce au exclusiv ca obiect săvârșirea unor infracțiuni de drept comun".

"Sub pretextul existenței unei amenințări la adresa siguranței naționale, au fost înregistrate convorbirile telefonice ale reclamantului Patriciu Dan Costache pentru o perioadă extrem de lungă (1 an și 3 luni), pentru ca, ulterior, datele obținute să fie folosite împotriva sa în procese penale ce au exclusiv ca obiect săvârșirea unor infracțiuni de drept comun. Astfel, Serviciul Român de Informații a obținut și a deținut informații cu privire la viața privată a reclamantului Patriciu Dan Costache, date cu privire la activități de natură politică, profesională sau de afaceri, nicidecum, până la momentul formulării prezentei acțiuni, cu referire la siguranța națională a României.", precizează cei doi magistrați care au avut opinie majoritară.

Totodată, consideră CAB, interceptarea convorbirilor omului de afaceri de către Serviciul Român de Informații trebuia să fie probată prin obținerea unor date care să vizeze "atingerea adusă siguranței naționale a României", nu să se prelungească pe o perioadă foarte lungă de timp, "în încercarea de se realiza scopul pentru care au fost emise mandatele."

Curtea de Apel București precizează că, prin acțiunea SRI, statul român a încălcat dreptul la corespondență al lui Dan Costache Patriciu. Astfel, "cum recunoaște apelantul Serviciul Român de Informații activitatea sa principală este aceea de a preveni și înlătura săvârșirea unor fapte de natură a constitui amenințări la adresa securității naționale", pe baza unor indicii care să ofere justificare, adaugă cei doi judecători care au respins apelul făcut de SRI.

Cei doi magistrați au notat în motivarea deciziei că ascultarea telefoanelor lui Dinu Patriciu a avut consecințe negative asupra acestuia pe plan personal și profesional, având în vedere că au fost lezate valorile morale.

Judecătorii își motivează decizia și pe baza articolului 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care prevede, în alineatul 1, că "orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și corespondenței sale". Conform alineatului 2, "nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, era necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirii faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora".

De de altă parte, judecătoarea care a avut o opinie separată a considerat că Dinu Patriciu "nu a dovedit că fapta pretinsă este ilicită și că ea ar fi fost săvârșită cu vinovăție de către SRI."

Mai mult, magistratul arată, în motivarea opiniei separate, în care a dat câștig de cauză SRI, că instituția este autorizată să înregistreze convorbiri telefonice "tocmai pentru a depista acțiuni de terorism, acțiuni care constituie amenințări la adresa siguranței naționale, nefiind prevăzută expres cerința ca, urmare a acestora să se dispună și trimiterea în judecată a celui vizat".

Magistratul consideră, de asemenea, că scopul interceptărilor este de prevenire a săvârșirii unor infracțiuni. Astfel, mai notează magistratul Doinița Mihalcea, nu se poate susține că apărarea ordinii publice i-ar fi adus omului de afaceri o îngrădire a dreptului său la  viața privată, mai ales că existau indicii care justifică existența infracțiunii de spălare a banilor la momentul emiterii mandatului de interceptare.