Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au decis, pe 9 februarie, cu o opinie separată, că SRI trebuie să îi plătească lui Dinu Patriciu despăgubiri în procesul în care omul de afaceri acuză interceptarea ilegală a telefoanelor sale. Instanţa a respins, astfel, apelul SRI împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti, care a decis, pe 11 mai 2007, că Serviciul Român de Informaţii (SRI) trebuie să-i plătească lui Dinu Patriciu 50.000 RON cu titlul de daune morale, în dosarul în care omul de afaceri a chemat instituţia în instanţă pe motiv că i-ar fi interceptat ilegal convorbirile telefonice.
Reprezentanţii SRI au declarat, după aflarea deciziei CAB, că vor face recurs. SRI a înregistrat convorbiri telefonice politice şi de afaceri ale lui Patriciu folosind pretextul unei ameninţări la adresa siguranţei naţionale, arată în motivare magistraţii Curţii de Apel.
Mai mult, notează cei doi judecători în motivarea deciziei,
informaţiile obţinute într-un un an şi trei luni de interceptări
telefonice au fost folosite împotriva lui Dinu Patriciu în procese
penale "ce au exclusiv ca obiect săvârşirea unor infracţiuni de drept
comun".
"Sub pretextul existenţei unei ameninţări la adresa
siguranţei naţionale, au fost înregistrate convorbirile telefonice ale
reclamantului Patriciu Dan Costache pentru o perioadă extrem de lungă
(1 an şi 3 luni), pentru ca, ulterior, datele obţinute să fie folosite
împotriva sa în procese penale ce au exclusiv ca obiect săvârşirea unor
infracţiuni de drept comun. Astfel, Serviciul Român de Informaţii a
obţinut şi a deţinut informaţii cu privire la viaţa privată a
reclamantului Patriciu Dan Costache, date cu privire la activităţi de
natură politică, profesională sau de afaceri, nicidecum, până la
momentul formulării prezentei acţiuni, cu referire la siguranţa
naţională a României.", precizează cei doi magistraţi care au avut
opinie majoritară.
Totodată, consideră CAB, interceptarea convorbirilor omului de afaceri
de către Serviciul Român de Informaţii trebuia să fie probată prin
obţinerea unor date care să vizeze "atingerea adusă siguranţei
naţionale a României", nu să se prelungească pe o perioadă foarte lungă
de timp, "în încercarea de se realiza scopul pentru care au fost emise
mandatele."
Curtea de Apel Bucureşti precizează că, prin acţiunea SRI, statul român
a încălcat dreptul la corespondenţă al lui Dan Costache
Patriciu. Astfel, "cum recunoaşte apelantul Serviciul Român de
Informaţii activitatea sa principală este aceea de a preveni şi
înlătura săvârşirea unor fapte de natură a constitui ameninţări la
adresa securităţii naţionale", pe baza unor indicii care să ofere
justificare, adaugă cei doi judecători care au respins apelul făcut de
SRI.
Cei doi magistraţi au notat în motivarea deciziei că
ascultarea telefoanelor lui Dinu Patriciu a avut consecinţe negative
asupra acestuia pe plan personal şi profesional, având în vedere că au
fost lezate valorile morale.
Judecătorii îşi motivează decizia şi pe baza articolului 8 al
Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care prevede, în alineatul 1,
că "orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de
familie, a domiciliului său şi corespondenţei sale". Conform
alineatului 2, "nu este admis amestecul unei autorităţi publice în
exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este
prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate
democratică, era necesară pentru securitatea naţională, siguranţa
publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirii
faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea
drepturilor şi libertăţilor altora".
De de altă parte, judecătoarea care a avut o opinie separată a
considerat că Dinu Patriciu "nu a dovedit că fapta pretinsă este
ilicită şi că ea ar fi fost săvârşită cu vinovăţie de către SRI."
Mai mult, magistratul arată, în motivarea opiniei separate, în care a
dat câştig de cauză SRI, că instituţia este autorizată să înregistreze
convorbiri telefonice "tocmai pentru a depista acţiuni de terorism,
acţiuni care constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale,
nefiind prevăzută expres cerinţa ca, urmare a acestora să se dispună şi
trimiterea în judecată a celui vizat".
Magistratul consideră,
de asemenea, că scopul interceptărilor este de prevenire a săvârşirii
unor infracţiuni. Astfel, mai notează magistratul Doiniţa Mihalcea, nu
se poate susţine că apărarea ordinii publice i-ar fi adus omului de
afaceri o îngrădire a dreptului său la viaţa privată, mai ales că
existau indicii care justifică existenţa infracţiunii de spălare a
banilor la momentul emiterii mandatului de interceptare.
