Prezenţa la vot la alegerile de duminică a fost mai mică cu cinci procente faţă de turul întâi din 2004

1990 Cea mai mare prezenţă la vot s-a consemnat la alegerile din 1990, peste 14 milioane de alegători, în timp ce în cel de-al doilea tur al alegerilor din 2004 s-a înregistrat o prezenţă cu puţin peste 10 milioane.

Prezenţa la vot a fost atunci masivă, 14.826.616 de alegători dintr-un total de 17.200.722 înscrişi pe liste, ceea ce reprezintă 86%, cel mai mare procentaj de până în prezent.

În 1992, prezenţa la vot a fost ceva mai redusă. Astfel, pe 27 septembrie 1992, la primul tur de scrutin, participarea la vot a fost de 76,3%, adică au venit la urne 12.496.430 de români din totalul celor 16.380.663 cu drept de vot. În turul doi, prezenţa la vot a fost mai scăzută, de 73% (12.153.810 de alegători).

1996 Primul tur al alegerilor prezidenţiale din 1996, care a avut loc la 3 noiembrie, a consemnat o prezenţă la vot de 76%. Cu alte cuvinte, dintre cei 17.218.654 de români cu drept de vot, s-au prezentat la urne 13.088.388. În cel de-al doilea tur, din 17 noiembrie 1996, au participat 13.078.883 de electori (75,9%).

2000 Peste patru ani, la alegerile din 2000, participarea la vot a cunoscut o nouă scădere. La primul tur, organizat pe 26 noiembrie, au venit la vot 11.559. 458 de alegători (65,3%) din cei 17.699.727 înscrişi pe liste. În turul doi, 10.184.715 de alegători (57,5%) au venit la vot.

2004 Alegerile prezidenţiale din 2004 au fost marcate de cea mai scăzută prezenţă la vot din 1990 încoace la acest tip de scrutin. Dacă la primul tur al acestor alegeri, din 28 noiembrie, au participat 10.794.653 de români (58,93%) din cei 18.449.344 cu drept de vot, peste două săptămâni, pe 12 decembrie, procentul prezenţei la vot a fost de 55,2% (10.112.262  de alegători).

2009 Pe 22 noiembrie 2009,  53,52% dintre alegători s-au prezentat la urne.