Informaţia a fost confirmată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa. Acesta a explicat condiţiile în care a rămas în funcţie până la vârsta de 70 de ani, deşi legea prevede 68 de ani şi procedura care va fi urmată pentru desemnarea unui alt preşedinte la conducerea instanţei supreme.
Astfel, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) este numit de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani. Judecătorii care îndeplinesc această condiţie îşi pot depune candidaturile la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte a devenit vacantă, respectiv de la data publicării în Monitorul Oficial a decretului prezidenţial de eliberare din funcţie (n.r. prin pensionare, în cazul de faţă). Delegarea unui judecător în funcţia de preşedinte interimar al Înaltei Curţi, până la ocuparea postului vacant, se va face tot în condiţiile Legii 303/2004 şi se va dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cu acordul scris al acestuia, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Întrebat dacă are în vedere vreun judecător care să asigure interimatul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa a declarat că, deocamdată, nu s-a gândit la nimeni şi că, cel mai probabil, va acest lucru înainte de şedinţa CSM din 9 septembrie.
Nicolae Popa a fost numit preşedinte al ÎCCJ în 2004 şi, potrivit Legii 56 din 2003, ar fi trebuit să conducă instanţa până în 2010, în baza unui mandat de 6 ani. Potrivit aceleiaşi legi, Popa îşi încheie mandatul mai devreme, deoarece împlineşte 70 de ani, vârsta prevăzută de Legea 56 din 2003 pentru pensionare.
Preşedintele Înaltei Curţi a trimis CSM cererea de pensionare, deoarece a împlinit marţi 70 de ani
