Presa și experții americani, stupefiați de Nobelul lui Obama: o alegere controversată și riscantă

"Spre marea surprindere, premiul Nobel pentru pace i-a fost atribuit lui Obama pentru politica sa externă", scrie New York Times, alături de o fotografie cu Obama și președintele rus Dmitri Medvedev.

"Însă, în timp ce Obama a generat un elan de bune intenții peste tot în lume - omologii săi străini sunt nerăbdători să-l vadă și sondajele arată că este extrem de popular în străinătate - multe dintre eforturile sale politice încă nu și-au arătat rezultatele", scrie ziarul, citând mai ales cazul Coreei de Nord, "care l-a sfidat prin testarea de rachete".

Ediția internet a Washington Post scrie despre decizia "stupefiantă" de la Oslo, în condițiile în care Obama era practic necunoscut în lume în ianuarie 2007, când s-a lansat în campania pentru prezidențiale. "Atribuind premiul atât de dorit lui Obama, comitetul Nobel face ecou unei adeziuni mondiale pentru președintele american, mai popular în străinătate decât acasă", scrie Post, remarcând că aceste lucruri par "să continue critica" exprimată de comitetul Nobel față de anii Bush.

"Spre marea surprindere, președintele Obama a câștigat premiul Nobel pentru pace", titrează Los Angeles Times, remarcând că "ironic, această recompensă vine într-un moment în care Obama evaluează recomandările comandantului militar american din Afganistan de a desfășura zeci de mii de militari suplimentari" în această țară.

Wall Street Journal scrie că alegerea ar putea alimenta unele critici, potrivit cărora imaginea liderului american în străinătate "eclipsează lipsa sa de realizări" și "consolidează impresa din unele cercuri că Obama este mai iubit în Europa decât în SUA".

Atribuirea premiului Nobel pentru pace lui Barack Obama, la mai puțin de un an de la sosirea la putere, este o alegere controversată ce încurajează intenții, mai degrabă decât să recompenseze rezultate, și riscă să se întoarcă împotriva liderului american, spun și experții citați în presa internațională.

"Faptul că acest lucru se întâmplă atât de devreme în mandatul său, înainte ca vreunul dintre lucrurile pe care a spus să vrea să le pună în practică să fie îndeplinit, va provoca o controversă", spune Dana Allin, de la Institutul Internațional de Studii strategice.

Spunând că Obama, 48 de ani, a creat "un nou climat în politica internațională", comitetul Nobel a pus accentul pe multilateralismul său, pe eforturile în materie de denuclearizare, pe mâna întinsă musulmanilor sau acțiunile împotriva încălzirii climatice. Însă alegerea unui președinte la doar nouă luni de la începerea mandatului și căruia încă nu îi poate fi atribuit niciun progres real este "ceva neobișnuit", spune profesorul Paul Rogers, de la Oxford Research Group.

"În același timp, premiul Nobel pentru pace este în general oferit pentru ceea ce se poate numi un proces, lucruri în curs, mai degrabă decât pentru reușite definitive", spune Rogers, citând desemnarea în 1993 a lui Nelson Mandela și Frederik De Klerk, după abolirea apartheidului în Africa de Sud, dar înainte de primele alegeri multirasiale.

Această recompensă este "într-adevăr văzută ca o încurajare pentru schimbări, pe care, în opinia comitetului Nobel, Obama le-a făcut în relațiile internaționale", a spus el.

Rogers vorbește despre dorința lui Obama de a se ajunge la "o lume fără arme nucleare", la decizia sa de a renunța la scutul antirachetă din Europa de Est sau la propunerea către Rusia de a accelera discuțiile despre dezarmare.

"Dar chiar aici apare controversa, pentru că este vorba despre promovarea a ceea ce dorește să facă, mai degrabă decât a ceea ce a reușit să facă", admite Rogers.

Redactorul-șef adjunct al Wall Street Journal, Iain Martin, este mai dur. "Este bizar. Barack Obama a câștigat premiul Nobel pentru pace. Pentru ce, nu este clar. Pentru că, într-un fel, a făcut pace cu Hillary Clinton?".

"Un lider poate acum câștiga premiul Nobel pentru pace pentru că a spus că speră să aducă pacea la un moment dat în viitor. Nu trebuie neapărat să o facă, doar să aspire. Este strălucit", scrie el, indignat.

"Există un risc să se întoarcă împotriva lui", spune Rogers. "Mă aștept la o puternică opoziție față de această decizie în cercurile republicanilor din SUA. Probabil, mai puțin în alte capitale occidentale", spune Allin.

Rogers notează că atribuirea Nobelului penmtru pace a provocat deja controverse în trecut, ca în 1973 în cazul lui Henry Kissinger și Lê Duc Tho, sau în 1994, cu Yasser Arafat, Shimon Peres și Yitzhak Rabin.

"Este un afront tacit pentru adminiistrația Bush, atât cu privire la reticența sa în a negocia pe chestiunile nucleare, retragerea sa din Tratatul antirachete balistice, dar și cu privire la viziunea sa pe tema lumii islamice și a schimbării climatice", spune Rogers.