"Nobelul a făcut o dată în plus o supriză, atribuind premiul pentru literatură scriitoarei germane Herta Muller, a cărei notorietate nu o atinsese până în prezent pe cea a favoriţilor, Amos Oz sau Phillip Roth", scrie publicaţia franceză L'Express. La fel ca şi Le Monde sau Le Figaro, L'Express a pus ştirea despre Nobelul Hertei Muller la loc de cinste pe site.
"Intrată ultima, a ieşit prima", scrie site-ul fraţuzesc RUE89, care plasează decernarea aestui premiu în contextul globalizării. "Dacă acest gen de premiu are o utilitate, aceasta este ca lumea să descopere un autor. La câţiva ani după austriaca Elfriede Jelinek, această recompensă a limbii lui Gothe capătă sens (...) în perioada construcţiei fortăreţei Europei continentale şi a tratelorde înţelegere cordială".
Vecinii germani de la Spiegel au titrat, la rândul lor: "O onoare senzaţională pentru un outsider".
Nici presa britanică nu s-a lăsat mai prejos şi a făcut o trecere în revistă a vieţii autoarei germane născută în România. "Este o veste fantastică şi cred că arată că premiul Nobel îşi face bine treaba şi aduce la lumină opere ale unor autori minunaţi, dar neglijaţi şi adesea subapreciaţi în lumea anglo saxonă", declară pentru The Guardian Pete Ayrton, editorul care s-a ocupat de traducerea cărţilor Hertei Müller în Marea Britanie. "Scrie extraordinar despre ce înseamnă să fii un minoritar etnic într-un regim totalitar. Nu este însă o scriitură politică, ci una poetică şi eliptică. Este un scriitor extraordinar", mai spune britanicul.
Associated Press a aflat de la Peter Englund, secretar permanent în cadrul Academiei Suedeze, care este secretul pentru care Muller s-a impus în acest an: "Dacă eşti european e mai uşor să te ataşezi de literatura europeană", declară acesta pentru AP. "E rezultatul unui reflex mental de care încercăm din toate puterile să fim conştienţi. În nici un caz nu e rezultatul unei înţelegeri".
