O analiză a craterelor de impact arată că satelitul nostru natural a realizat o întoarcere de 180 de grade, informează dailymail.co.uk.
Mark Wieczorek şi Matthieu Le Feuvre de la Institutul de Fizica Pământului din Paris au analizat vârsta şi distribuţia celor 46 de de cratere identificate până acum pe Lună.
Având în vedere că este îndreptată pe direcţia orbitală, emisfera vestică a Lunii ar fi trebuit să prezinte mai multe cratere decât cea estică. Oamenii de ştiinţă au descoperit câteva cratere pe partea vestică, însă toate foarte tinere, majoritatea celor vechi fiind concentrate în emisfera estică. Plecând de aici, cercetătorii francezi au ajus la concluzia că partea estică a Lunii a experimentat în trecut mai multe ''bombardamente'' decât cea vestică.
''Această descoperire ar putea fi explicată prin impactul unui asteroid, care a întors Luna în sens invers'', scrie revista New Scientist.
''Un asemenea impact ar fi mărit considerabil rata de rotaţie a Lunii, dar pe parcursul a câţiva zeci de mii de ani, de pe Pământ, această mişcare ar fi fost observată ca una extrem de lentă. În cele de urmă, Luna s-a oprit în poziţia în care se află acum'', mai scrie New Scientist.
Emisfera îndepărtată a Lunii a fost fotografiată pentru prima dată de sonda sovietică Luna 3 în 1959, dar nu a putut fi observată direct de ochiul uman până la misiunea Apollo 8 din 1968.
Emisfera estică a Lunii prezintă cel mai mare crater de impact din sistemul solar, cu un diametru de 2500 de kilometru şi o adâncime de 12 kilometri.
