Potrivit textului scrisorii, ministrul le
adresează liderilor politici rugămintea de a subscrie "la un angajament
politic comun pe justiţie", care cuprinde următoarele obiective:
adoptarea proiectelor de Coduri, alocarea unui buget pe justiţie care
să rezolve atât pasivele salariale, cât şi necesităţile de bunuri şi
servicii pentru continuarea reformei, o nouă lege a salarizării în
sistemul judiciar pentru a stopa avalanşa proceselor intentate pentru
plata unor drepturi salariale, cu menţiunea că un astfel de angajament
"ar constitui un semnal energic şi fără echivoc în sprijinul reformelor
atât pentru sistemul judicar şi publicul din România, cât şi pentru
Comisia Europeană".
Liderii partidelor parlamentare au preferat ca, imediat după primirea
scrisorii, să facă referiri în special la Coduri.
Astfel, liderul
deputaţilor PD-L, Mircea Toader, a declarat că
democrat-liberalii susţin cu prioritate adoptarea proiectelor de Coduri
şi continuarea reformei în justiţie. Potrivit acestuia, este vital ca
anacronismele din sistemul penal actual, care conduc la tergiversarea
cauzelor, să fie eliminate prin adoptarea noilor proiecte de lege.
Toader a precizat că reforma în domeniul justiţiei ar trebui să vizeze
eliminarea ingerinţelor politice şi a subliniat importanţa reformării
CSM.
Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta, a declarat că, din "discuţiile neoficiale" pe care le-a
purtat, democrat-liberalii vor accepta, în final, trecerea celor patru
Coduri prin Parlament, iar nu să fie adoptate prin angajarea
răspunderii Guvernului, aşa cum a cerut preşedintele Traian Băsescu.
Cât priveşte poziţia ministrului Justiţiei faţă de această chestiune,
Ponta a menţionat că, deşi acesta precizase la un moment dat că ar fi
adeptul angajării răspunderii, Cătălin Predoiu ar putea să fie şi el de
acord cu trimiterea Codurilor în Parlament.
Ponta a explicat că, de fapt, interesul tuturor, inclusiv al PD-L şi al
ministrului Justiţiei, este ca cele patru Coduri să fie adoptate cât
mai repede posibil, adică în cursul acestui an, iar acest obiectiv
poate fi atins şi dacă intră în dezbaterea parlamentară. Astfel, cei
care ar fi adepţii angajării răspunderii şi-ar putea schimba părerea
dacă ar fi convinşi că proiectele vor fi realizate şi foarte repede,
dar şi foarte bine. "Le fac bine specialiştii şi de la Guvern, şi de la
Parlament", a subliniat el.
Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat că a primit
scrisoarea ministrului Justiţiei, prin care i se solicita "un consens
pe problemele privind justiţia". "Vom analiza propunerile şi vom
răspunde", a precizat liderul Uniunii. El s-a referit doar la
Coduri, menţionând că acestea privesc toată societatea şi ele nu ar
trebui să fie de stânga sau de dreapta, ci "acte în legătură cu care
este nevoie de consens".
La rândul său, vicepreşedintele PNL, Teodor Meleşcanu, a precizat că nu a văzut scrisoarea trimisă de Cătălin Predoiu, dar
s-a arătat convins că subiectele invocate de ministrul Justiţiei vor
avea "un ecou favorabil" din partea PNL, dincolo de aspectele politice.
Meleşcanu a menţionat că "opoziţia este fermă, dar nu distructivă" şi a
adăugat că liberalii vor analiza care sunt soluţiile propuse de Predoiu
pentru justiţie.
