Fascinată de trăsăturile histrionice şi agramatismele tipice primarului de la 5, lumea tratează superficial portretul personajului. Spui Vanghelie, te gândeşti imediat la conjugarea lui "a fi", la "almanahe", la "care este" şi la multe alte clipe antologice trăite cu maestrul "Marean" la televizor. Mai nou, în partid i se zice "Obama". Oamenii râd, spectacolul este garantat. Vanghelie, în înţelepciunea lui, care este, nu se supără. Se face că ştie de glumă şi îşi vede liniştit de ascensiune, cocoţându-se în partid şi la putere. În România.
Dacă în perioada pionieratului sau pesedist, guvernarea PSD 2001-2004, Marian Vanghelie se mulţumea să ia cuvântul, din când în când, pe la şcolile de vară de la Slănic, acum, la maturitate, personajul nostru vrea să se manifeste, vorba social-democrată, plenar.
