Coronavirus - România: 19907 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

O cercetătoare din Israel, un britanic şi un american sunt laureaţii Nobel pentru chimie

Wednesday, 07 October 2009, 05:03 Sursă: Realitatea TV

Comitetul Nobel recompensează, astfel, studiile întreprinse într-unul dintre cele mai "importante domenii ale vieţii": modalitatea în care ribozomii transformă informaţia ADN în viaţă.

Ribozomii produc proteine care controlează chimia din toate organismele vii. "Toţi ribozomii sunt cruciali pentru viaţă şi, de asemenea, folositori pentru crearea ne noi antibiotice", potrivit comunicatului Comitetului Nobel.

Venkatraman Ramakrishnan (Marea Britania), Thomas A. Steitz (SUA) şi Ada E. Yonath (Israel) au descris cum arată ribozomii şi cum funcţionează ei la nivel atomic. Toţi trei au utilizat metoda numită cristalografia razelor X, pentru a radiografia poziţia fiecăruia dintre sutele de mii de atomi care formează ribozomul.

În interiorul fiecărei celule din organism, există molecule ADN, care conţin amprente ale felului în care fiinţa umană arată şi funcţionează. Dar molecula ADN este pasivă şi aici intervine rolul crucial al ribozomilor, care transformă amprentele în materie vie. Bazaţi pe informaţia ADN, ribozomii produc proteine: hemoglobina, anticorpii, hormoni precum insulina şi altele. Sunt zeci de mii de proteine în corpul omenesc, cu diferite forme şi funcţii, care construiesc viaţa la nivelul chimic.

Fără ribozomi funcţionali, bacteriile nu pot supravieţui, acesta fiind motivul pentru care ribozomii pot fi utilizaţi în crearea unor noi antibiotice. Cei trei laureaţi au generat modele 3D care arată legăturile dintre antibiotoce şi ribozomi. Aceste modele sunt astăzi folosite în cercetare pentru a dezvolta noi antibiotice, se mai arată în motivaţia juriului.

În 2006, Ada Yonath şi George Feher au câştigat premiul Wolf pentru chimie, distincţie care deseori serveşte ca barometru pentru viitorii câştigători de Nobel.

Israelianca a devenit cunoscută pentru cercetarea în structura ribozomilor. Este în prezent director al Helen and Milton A. Kimmelman Center for Biomolecular Structure şi al Assembly of the Weizmann Institute of Science. În 2008 a devenit prima femeie israeliană care a câştigat un premiu pentru întreaga carieră de la L'Oréal şi UNESCO, pentru cercetarea sa care a decoperit cum bacteriile devin rezistente la antibiotice.

Din 1901 până astăzi, 153 de persoane au fost distinse cu Nobel, Frederick Sanger fiind singurul de două ori laureat, iar la opt ediţii premiul nu s-a acordat, comitetul considerând că nicio lucrare din domeniu nu întruneşte criteriul cerut de Alfred Nobel, de contribuţie relevantă adusă cercetării.

Astfel, în 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 şi 1942, chimia nu a avut niciun laureat la Nobel, pe de o parte, pentru că nicio descoperire nu a fost considerată de importanţă majoră, iar pe de altă parte pentru că, în timpul celor două războiae mondiale, niciun premiu Nobel nu a fost decernat.

Cel mai tânăr laureat din chimie este Frédéric Joliot, care, la 35 de ani, alături de Irène Joliot-Curie, a fost recompensat pentru contribuţiile aduse în domeniul elementelor radioactive.

Doi laureaţi ai Nobelului pentru chimie au fost constrânşi de Adolf Hitler să refuze premiul:  Richard Kuhn în 1938 şi Adolf Butenandt în 1939. Ei au primit diploma şi medalia ulterior, însă nu şi recompensa financiară.

Alte articole din: Ultimele Stiri
Adaugă părerea ta
Alte articole din: Ultimele Stiri