Ada Yonath, Venkatraman Ramakrishnan și Thomas A. Steitz au fost distinși cu Nobelul pentru chimie, pentru cercetări în structura și funcționarea ribozomilor și a legăturilor acestora cu crearea de noi antibiotice, se arată în motivarea Academiei Regale de Științe a Suediei.
Comitetul Nobel recompensează, astfel, studiile întreprinse într-unul dintre cele mai "importante domenii ale vieții": modalitatea în care ribozomii transformă informația ADN în viață.
Ribozomii produc proteine care controlează chimia din toate organismele vii. "Toți ribozomii sunt cruciali pentru viață și, de asemenea, folositori pentru crearea ne noi antibiotice", potrivit comunicatului Comitetului Nobel.
Venkatraman Ramakrishnan (Marea Britania), Thomas A. Steitz (SUA) și Ada E. Yonath (Israel) au descris cum arată ribozomii și cum funcționează ei la nivel atomic. Toți trei au utilizat metoda numită cristalografia razelor X, pentru a radiografia poziția fiecăruia dintre sutele de mii de atomi care formează ribozomul.
În interiorul fiecărei celule din organism, există molecule ADN, care conțin amprente ale felului în care ființa umană arată și funcționează. Dar molecula ADN este pasivă și aici intervine rolul crucial al ribozomilor, care transformă amprentele în materie vie. Bazați pe informația ADN, ribozomii produc proteine: hemoglobina, anticorpii, hormoni precum insulina și altele. Sunt zeci de mii de proteine în corpul omenesc, cu diferite forme și funcții, care construiesc viața la nivelul chimic.
Fără ribozomi funcționali, bacteriile nu pot supraviețui, acesta fiind motivul pentru care ribozomii pot fi utilizați în crearea unor noi antibiotice. Cei trei laureați au generat modele 3D care arată legăturile dintre antibiotoce și ribozomi. Aceste modele sunt astăzi folosite în cercetare pentru a dezvolta noi antibiotice, se mai arată în motivația juriului.
În 2006, Ada Yonath și George Feher au câștigat premiul Wolf pentru chimie, distincție care deseori servește ca barometru pentru viitorii câștigători de Nobel.
Israelianca a devenit cunoscută pentru cercetarea în structura ribozomilor. Este în prezent director al Helen and Milton A. Kimmelman Center for Biomolecular Structure și al Assembly of the Weizmann Institute of Science. În 2008 a devenit prima femeie israeliană care a câștigat un premiu pentru întreaga carieră de la L'Oréal și UNESCO, pentru cercetarea sa care a decoperit cum bacteriile devin rezistente la antibiotice.
Din 1901 până astăzi, 153 de persoane au fost distinse cu Nobel, Frederick Sanger fiind singurul de două ori laureat, iar la opt ediții premiul nu s-a acordat, comitetul considerând că nicio lucrare din domeniu nu întrunește criteriul cerut de Alfred Nobel, de contribuție relevantă adusă cercetării.
Astfel, în 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 și 1942, chimia nu a avut niciun laureat la Nobel, pe de o parte, pentru că nicio descoperire nu a fost considerată de importanță majoră, iar pe de altă parte pentru că, în timpul celor două războiae mondiale, niciun premiu Nobel nu a fost decernat.
Cel mai tânăr laureat din chimie este Frédéric Joliot, care, la 35 de ani, alături de Irène Joliot-Curie, a fost recompensat pentru contribuțiile aduse în domeniul elementelor radioactive.
Doi laureați ai Nobelului pentru chimie au fost constrânși de Adolf Hitler să refuze premiul: Richard Kuhn în 1938 și Adolf Butenandt în 1939. Ei au primit diploma și medalia ulterior, însă nu și recompensa financiară.
