Numărul donatorilor a scăzut cu 30%

Speciliştii cred că pe lângă numărul mic de spitale şi coordonatori implicaţi în programul de donare, în acest an se adaugă şi efectul crizei, care îi face pe oameni mai puţin receptivi la durerea altora.

Georgeta este din Piteşti şi are 30 de ani. La 12 ani, tânăra a ajuns în comă la spital, iar medicii le-au spus părinţilor că fiica lor suferă de o boală gravă. Şi are nevoie, urgent, de un transplant de rinichi. Mama ei i-a dat unul dintre rinichi. După nouă ani, organsmul tinerei a respins organul străin. Iar de cinci ani, Georgeta aşteptă un alt donator. Şi pentru că disperarea a pus stăpânire pe ea, tânăra spune că este gata să recurgă la serviciile celor de pe piaţa neagră a organelor.

Oficialii avertizează însă că acest lucru se pedepseşte drastic. "Recompensa materială pentru donator sau pentru familia donatorului în vederea obţinerii unui organ se pedepseşte cu închisoarea de la trei la şapte ani", a declarat directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, Victor Zota.

Ca să nu ajungă la puşcărie, Georgeta trebuie să se înarmeze cu multă răbdare. Pe lângă toate neajunsurile sistemului, în acest an se mai adaugă şi criza, care spun medicii, se răsfrânge asupra deciziei oamenilor. "Populaţia este mai neliniştită, mai nervoasă, iar în momentul când apare şi o nenorocire în familie, reacţioneaza mult mai agresiv şi mai neplăcut faţă de cum reacţionau anul trecut", a mai spus Victor Zota.

Dacă în prima jumătate a anului trecut, din numărul potenţialilor donatori, doar 27% refuzau prelevarea organelor, în acest an numărul lor a ajuns la 60%.