Miza descoperirilor ştiinţifice este aceea a cunoşterii şi stăpânirii universului, era crezul lui Alfred Nobel, premiile instituite de el recompesând, în ultimii zece ani, teorii din fizica particulelor, cuantică sau astrofizică.
Laureaţii din ultimii zece ani ai Nobelului pentru fizică:
2008: Yoichiro Nambu (SUA) şi Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa (Japonia), pentru descoperirile lor în domeniul fizicii particulelor.
2007: Albert Fert (Franţa) şi Peter Grünberg (Germania), pentru descoperirea unei tehnologii revoluţionare - magnetorezistenţă gigantică (GMR) - ce permite citirea informaţiei stocate pe hard-diskuri. GMR a avut un impact important în special asupra tehnologiilor de informare şi comunicare şi a permis elaborarea unor echipamente de citire care echipează în prezent toate hard-diskurile.
2006: John C. Mather (Statele Unite) şi George F. Smoot (Statele Unite), pentru descoperirile lor privind forma găurilor negre şi anizotropia radiaţiei cosmice de fond.
2005: Roy J. Glauber (Statele Unite), John L. Hall (Statele Unite) şi Theodor W. Haensch (Germania), pentru contribuţiile lor la dezvoltarea spectroscopiei de precizie bazată pe laser, incluzând tehnica optical frequency comb.
2004: David J. Gross, H. David Politzer şi Frank Wilczek (SUA), pentru descoperirea libertăţii asimptotice în teoria interacţiunii tari.
2003: Alexei A. Abrikosov (Rusia/SUA), Vitali Ginzburg (Rusia) şi Antony J. Leggett (Marea Britanie/SUA), pentru contribuţiile lor de pionierat în teoria supraconductibilităţii şi suprafluidităţii.
2002: Raymond Davis Jr (Statele Unite), Masatoshi Koshiba (Japonia), pentru contribuţiile lor de pionierat în astrofizică, în particular, pentru detectarea neutrinilor cosmici şi Riccardo Giacconi (Statele Unite), pentru contribuţia de pionierat în astrofizică, care a dus la descoperirea surselor cosmice de raze X.
2001: Eric Cornell (Statele Unite), Wolfgang Ketterle (Germania) şi Carl Wieman (SUA), pentru realizarea condensării Bose-Einstein în gaze rarefiate de atomi alcalini şi pentru studiile lor mai vechi privind proprietăţile condensatelor.
2000: Jaures Alferov (Rusia), Herbert Kroemer (Germania) şi Jack Kilby (SUA), pentru dezvoltarea heterostructurilor semiconductoare utilizate în electronica de înaltă viteză şi optică.
1999: Gerardus't Hooft (Olanda) şi Martinus Veltman (Olanda), pentru elucidarea structurii cuantice a interacţiunii electro-slabe în fizică.
Premiul Nobel în fizică a fost acordat pentru prima dată în 1901. 184 de cercetători au fost recompensaţi de-a lungul timpului cu acest premiu.
