NewsIn: Proiectul raportului pe justiție al CE critică blocarea anchetelor de corupție

Concluziile acestuia arată că "jurisprudența sistemului judiciar din România este contradictorie", iar "acuzații par să aibă posibilitatea să abuzeze de dreptul lor la apărare, cauzând întârzieri", care apoi sunt "remediate printr-o serie de ordonanțe de urgență, practici și reguli de implementare".

"Procesul e politizat, iar angajamentul neechivoc al partidelor politice pentru reformă lipsește deocamdată în România", spune proiectul de raport, care explică, de altfel, că mecanismul de cooperare și verificare a intrat în al treilea an de existență, dar va continua până când toate obiectivele de referință (benchmarks) vor fi îndeplinite.

Raportul critică lipsa unui consens și lipsa unui angajament neechivoc pentru reformă al întregii clase politice, astfel încât "progresul real în interesul poporului român" nu are încă loc. "Există un risc real ca hățișul legislativ, regulile de implementare și practicile care rezultă din permanenta luptă dintre partide să-i facă pe cei interesați să piardă din vedere principalul obiectiv - acela de a ajunge la un stat de drept stabil", avertizează experții Comisiei Europene.

"Progresele legate de calitatea sistemului judiciar și de lupta anticorupție vor contribui în mod pozitiv la aderarea României la zona Schengen, deoarece ridicarea controalelor la frontieră depinde de încrederea reciprocă", se mai arată în raport, fiind pentru prima dată când executivul european corelează cele două procese.

Raportul mai cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-și mărească transparența și responsabilitatea, precum și să publice "decizii motivate".

Parlamentului, criticat pentru blocarea anchetelor de corupție, i se cere să adopte o lege care să permită continuarea proceselor când sunt invocate excepții de neconstituționalitate.

nițial, partidele căzuseră de acord să voteze pentru, dar în final legea a căzut, iar apoi fostul premier Adrian Năstase a invocat-o într-unul din dosarele sale, acum acel dosar fiind suspendat.

"Parlamentul încă pare să ezite și nu ia deciziile necesare pentru a sprijini eforturile executivului și justiției în reformarea sistemului judiciar și eradicarea corupției", se arată în raport.

Raportul mai cere Parlamentului să "asigure aplicarea uniformă și rapidă a procedurii ce permite desfășurarea de anchete penale în cazul parlamentarilor care sunt sau au fost membri ai guvernului" și să asigure "stabilitatea cadrului legislativ pentru lupta anticorupție la nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri".

Adoptarea celor două Coduri - penal și civil - este un progres, dar monitorizarea impactului lor se va putea face doar după adoptarea codurilor de procedură și a legii de implementare, care nu trebuie să modifice legea 78 ce stă la baza Direcției Naționale Anticorupție (DNA). "Legea 78 este actualul cadru legal pentru investigațiile antcorupție la nivel înalt și baza de lucru pentru DNA. În pregătirea adoptării finale a codurilor va fi important să se asigure că acest cadru legal crucial nu este restricționat", avertizează experții CE.

"România a făcut o serie de pași bineveniți de la raportul Comisiei Europene din 2008 pentru a relansa procesul de reformă: a fost dat un nou avânt care s-a materializat într-o serie de pași pozitivi. Totuși, România încă se luptă cu moștenirea unei Constituții uneori ambigue și cu faptul că cele două coduri, Civil și Penal, nu au fost revizuite pe deplin, ci luate din trecutul comunist", remarcă raportul Comisiei Europene.

Documentul mai notează că "noul Cod Penal adoptat, în mod paradoxal, scade pedepsele pentru corupție, ceea ce e în contradicție cu eforturile de combatere a corupției de până acum".

DNA este din nou apreciat ca având un parcurs pozitiv de "investigații non-partinice", CE respingând acuzațiile cum că DNA ar avea o agendă politică. Renumirea lui Daniel Morar în fruntea DNA în februarie 2009 "a marcat un pas important în lupta anticorupție", se mai arată în partea politică a raportului.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat cu moderație, fiind încurajat să coopereze mai mult cu Ministerul Public și să-și intensifice activitatea, contribuind la reformarea reală a sisteumului.

Înalta Curte de Casație și Justiție este aspru criticată pentru procedurile sale alambicate și se trage un semnal de alarmă privind persoana care va fi numită în toamnă în fruntea acestei instituții. "Numirea noului președinte ÎCCJ în toamnă va prezenta o ocazie pentru a demonstra angajamentul pentru reformarea, modernizarea și transparentizarea sistemului judiciar", se arată în proiectul de raport.

În ce privește Agenția Națională de Integritate, CE apreciază faptul că aceasta și-a început activitatea, precizând însă că nu poate fi evaluată, deoarece e încă la început.

Astfel, CE invită autoritățile române să aplice recomandările făcute și spune că o să monitorizeze progresele făcute în 2010. "E nevoie de presiune continuă pentru a obține rezultate, iar CE invită și celelalte state membre să continue asistența oferită României și să ajute la obținerea de rezultate", se spune în raport.