Nati Meir a înșelat mai multe persoane cu sume mari de bani, folosindu-se de statutul său de fost deputat și candidat la președinție, și a susținut că o persoană din conducerea DGIPI i-ar fi recomandat să nu predea imediat banii falși găsiți la sediul său de campanie, potrivit motivării arestării sale.
Potrivit motivării deciziei Tribunalului București din 20 octombrie, prin care Nati Meir a fost arestat preventiv, fostul deputat și candidat la președinția României a câștigat încrederea și prietenia mai multor persoane, printre care și a impresarului unui cântăreț de muzică de petrecere "manele".
Magistrații Tribunalului București arată, în motivare, că Nati Meir "a dat dovadă de o deosebiță stăruință pe cale infracțională și ingeniozitate și, folosindu-se de statului său de fost parlamentar și candidat la președinție României, a înșelat vigilența părților vătămate, persoane din mediul cântăreților de muzică lăutărească, fără solidă pregătire juridică."
Instanța arată că Nati Meir a câștigat prietenia victimelor sale, mergând alături de ele la diferite petreceri, iar, potrivit magistraților TB, acest fapt arată "cinismul și lipsa de respect" pentru valori juridice cum sunt instrumentele de plată, dar și pentru valori morale cum este prietenia.
De asemenea, magistrații Tribunalului București arată că Nati Meir le-a dat victimelor sale peste 300.000 de mii de euro în bancnote marcate cu inscripția "BON POUR UN TOUR. SPECIMEN".
Magistratul care a judecat cauza precizează că mențiunea respectivă a fost acoperită cu benzi de hârtie, iar victimele lui Nati Meir au fost ușor înșelate, având în vedere că nu au atins respectivele bancnote, primindu-le în plicuri sigilate.
Deși Nati Meir a susținut în fața instanței că ar fi colaborat cu o persoană din conducerea DGIPI, numitul B.F., care i-ar fi recomandat să nu predea imediat bancnotele falsificate, magistrații Tribunalului București arată în motivare că aceste informații nu pot fi verificate și nici susținerea lui Nati Meir că B.F. ar fi fost sesizat de Nati Meir cu o plângere penală pe care nu ar fi înregistrat-o oficial.
Mai mult, se arată în motivare, nu există niciun indiciu că Nati Meir a avut "potența financiară de a onora contracte de împrumut de nivelul a milioane de euro, dar asta nu l-a împiedicat să primească prin firmele sale ".
Deși Nati Meir a încercat să explice la audieri că banii trebuia să vină de la un prieten de-al său din America, care în primăvara lui 2009 ar fi vrut să cumpere echipa Steaua București, instanța arată că afirmațiile lui Nati Meir sunt extrem de neclare, deoarece prietenul său nu avea nicio calitate în contractele încheiate cu părțile vătămate. În consecință, potrivit tribunalului, nu avea obligația de plăti vreo sumă de bani.
Nati Meir a mai susținut în instanță că victimele sale au luat banii de la el, deși știau că sunt falsificați, numai pentru a-l șantaja. Tribunalul București precizează, însă, că aceste afirmații sunt "absurde", deoarece victimele nu aveau de ce să primească bani în plicuri sigilate în cazul în care ar fi intenționat să îl șantejeze pe Nati Meir.
Magistrații TB arată, în motivare, că Nati Meir mai este cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni similare, respectiv evaziune fiscală, înșelăciune și fals, fiind suspectat că ar fi primit de la un număr mare de persoane comisioane pentru a le ajuta să plece la muncă în Israel. Respectivul dosar se află pe rolul Tribunalului București.
