Ministrul de externe Cristian Diaconescu a adoptat luni un ton precaut în legătură cu Nabucco, atrăgând atenția că acest proiect nu trebuie supralicitat și că nu va scăpa țările participante de crize și probleme energetice și amintind că mai există și alte proiecte concurente, precum South Stream.
"Este un succes de politică externă, categoric. În mod evident, însă, nu trebuie să supralicităm construcția sa. Nu ne va scăpa de criză, statele care sunt traversate de această conductă nu înseamnă că din punct de vedere energetic și-au rezolvat toate problemele", a declarat ministrul de externe Cristian Diaconescu la TVR1, comentând semnarea la Ankara a acordului interguvernamental pentru Nabucco de către România, Turcia, Bulgaria, Ungaria și Austria.
Pe lângă tonul reținut, șeful diplomației române a indicat și existența altor proiecte energetice în afară de Nabucco. "Din punctul de vedere al piaței gazelor și al competiției în ceea ce privește orientarea strategică sub aspectul securității energetice, mai există și alte proiecte. Dincolo de acordul semnat astăzi, va trebui să se constituie un consorțiu care să gestioneze construcția acestui proiect și, totodată, trebuie avut în vedere un consorțiu bancar care să asigure finanțarea", a arătat ministrul.
Ministrul Cristian Diaconescu a atras atenția că miza Nabucco este mai întâi politică și abia apoi legată de aprovizionarea cu gaze naturale. "Securitatea energetică reprezintă cea mai importantă temă strategică la nivel mondial. Este motiv de sprijin și poate și de trădări, dar în orice caz este o temă care nu poate lipsi din politica externă a niciunui stat", a declarat ministrul de externe Cristian Diaconescu.
"Nabucco este o variantă alternativă sub aspectul surselor de gaz, undeva în Asia Centrală - Turkmenistan, Azerbaidjan, poate chiar Irak, în condițiile unei securizări militare mai accentuate -, este o conductă care pleacă din Turcia și ajunge la Baumgarten, în Austria. Este o variantă care, din punct de vedere politic, este considerată fezabilă de șase state", a detaliat șeful MAE.
În ceea ce privește fezabilitatea economică, Diaconescu a prezentat modul în care se peconizează împărțirea costurilor. "Deocamdată, Comisia Europeană a reușit să identifice 200 de milioane de euro, care reprezintă o primă contribuție, relativ modestă. Șase firme din Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria și Germania au identificat surse de finanțare care acoperă cam 16,7% din costul estimativ al acestui proiect", a explicat ministrul.
"Contribuția națională din partea statelor care participă la proiect este estimată la 30% din întregul cost", a precizat ministrul, estimând că României îi va reveni o plată de circa 700 de milioane de euro. "Probabil că acești bani se vor da de la buget, nu cred că se ca pune problema unui împrumut, cu atât mai mult cu cât proiect este etapizat până în 2014. Ceea ce înseamnă o contribuție anuală de 100-200 de milioane de euro", a evidențiat Diaconescu.
