Mona Muscă s-a prezentat, joi, la Parchetul General. Potrivit unor surse judiciare, vizita sa la Parchet are legătură cu declarația pe propria răspundere dată de fostul deputat privind colaborarea cu Securitatea.
"Nu vreau să mai fac nicio declarație pentru că nu mai sunt persoană publică", a spus Mona Muscă, la ieșirea de la Parchet.
Potrivit unor surse judiciare, dosarul Monei Muscă este într-un stadiu avansat.
Procurorii au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale față de Mona Muscă pentru fals în declarații, în legătură cu declarația pe propria răspundere dată de fostul deputat privind colaborarea cu fosta Securitate.
"Procurori ai Secției de Urmărire Penală și Criminalistică au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale față de Muscă Monica Octavia, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 din Codul Penal. Infracțiunea reținută constă în aceea că, în calitate de deputat în Parlamentul României, a completat, la data de 23.03.2006, declarația pe propria răspundere privind apartenența sau neapartenența ca agent ori colaborator al poliției politice comuniste, în sensul că nu a fost agent sau colaborator al poliției politice, această declarație nefiind corespunzătoare adevărului și producând consecințe juridice până în luna martie 2007, când susnumitei i-a încetat calitatea de deputat în Parlamentul României", se arată în comunicatul de anul trecut al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astfel, Mona Muscă a dat o declarație pe proprie răspundere, când a devenit parlamentar, că nu a colaborat cu fosta Securitate, dar CNSAS a stabilit, ulterior, că fostul deputat a făcut poliție politică.
Potrivit Codului Penal, falsul în declarații se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Articolul 292 prevede că "declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituții de stat ori unei alte unități în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește pentru producerea acelei consecințe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă".
Cazul Monei Muscă a fost readus în atenția publică anul trecut, după ce procurorii au solicitat Camerei Deputaților date despre încetarea mandatului de parlamentar al acesteia, solicitarea fiind, însă, respinsă din cauza viciilor de procedură.
Astfel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Camerei Deputaților, prin procurorul Marius Iacob, să comunice data exactă în care a încetat calitatea de deputat a Monei Muscă, în vederea soluționării dosarului 745 pe 2007.
Mona Muscă a demisionat din Parlament pe 12 martie 2007, după ce a primit o decizie definitivă privind colaborarea cu Securitatea. Fostul ministru și deputat a recurs, însă, la o cale de atac extraordinară, prin care contestă hotărârea judecătorească a Curții de Apel. Și aceasta a fost respinsă.
În septembrie 2006, CNSAS a decis că deputatul a făcut poliție politică, după ce s-a descoperit că a semnat un angajament cu Securitatea, în perioada în care era asistent universitar la Facultatea de Filologie din Timișoara.
Scandalul Mona Muscă - turnător la Securitate a debutat în 8 august 2006, atunci când Lavinia Șandru a lansat informația că dosarul colegei sale de Parlament se află pe masa de lucru a Colegiului CNSAS. Imediat, în presa scrisă au apărut date despre relația cu Securitatea a Monei Muscă. Potrivit acestora, ea ar fi dat informări despre studenții străini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana", în anul 1970, pe vremea când era cadru didactic la Institutul de Lingvistică al Universității din Timișoara.
Pe 19 septembrie 2006, cei 11 membri ai Colegiului CNSAS au ajuns la concluzia că relația Monei Muscă cu Securitatea se definește ca "poliție politică". Curtea de Apel a respins contestația depusă de Mona Muscă împotriva deciziei CNSAS că a făcut poliție politică, astfel că verdictul dat de Colegiu este definitiv.
