Modificarea Constituției - temă de dezbatere care va agita apele în anul 2009

Raportul Comisiei prezidențiale ar trebui să fie dat publicității în perioada imediat următoare, potrivit declarațiilor făcute chiar de șeful statului. Traian Băsescu a declarat, pe 24 noiembrie, la Realitatea TV, că documentul - o analiză a actualelor prevederi ale Constituției și, totodată, lansarea unui cadru al dezbaterilor pentru revizuirea acesteia - a fost finalizat, dar că nu a fost dat publicității  înainte de alegerile din 30 noiembrie 2008, pentru că nu a dorit să ofere un nou subiect "de atacuri".

Băsescu consideră că președintele trebuie să aibă „pârghii de deblocare a crizelor”

În opinia președintelui, „pârghiile de deblocare a crizelor” ar fi două: dizolvarea Parlamentului sau dizolvarea Guvernului. Neputința rezolvării blocajelor ivite pe durata mandatului premierului Tăriceanu a  îndreptat adesea atenția asupra constrângerilor constituționale și a rolului redus al șefului statului de intervenție. Așa se face că multe dintre disputele președinte-premier au fost tranșate la Curtea Constituțională, instituție chemată să ridice vălul de pe neclaritățile textului fundamental. Interpretările Curții, fie că au înclinat balanța spre președinte, fie spre premier, au răspuns punctual la anumite situații aflate în dispută, dar nu aveau cum să ofere o soluție general valabilă de deblocare a relațiilor încordate dintre Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu.

Traian Băsescu susține că este nevoie de un mecanism pe care președintele țării să-l poată folosi pentru deblocarea crizelor: "ori să dizolve Parlamentul ori să dizolve Guvernul: Una din două, nu trebuie mai mult". El a declarat în emisiunea televizată din 24 noiembrie că într-o situație de criză Parlamentul și Guvernul nu trebuie să-și "târască până la final mandatul", iar cineva trebuie să-și asume "riscul formidabil" de a declanșa alegeri anticipate. Acest rol l-ar putea avea, așadar, președintele.

Traian Băsescu spune că documentul Comisiei prezidențiale oferă nu una, ci mai multe soluții pentru situațiile neclare din textul actual al Constituției și că principiul de la care a plecat analiza, la cererea sa, este ca România să nu devină republică prezidențială. "Eu am atenționat Comisia din capul locului să nu facă republică prezidențială, ci, doar dacă vreți să fiu foarte sincer, să-i dea președintelui pârghii de deblocare a crizelor”, a spus Traian Băsescu, iar precizările lui se doreau a fi un motiv de liniște pentru politicienii care îl acuzau că vrea să dețină un control nelimitat asupra instituțiilor statului.

PD-L vrea Parlament unicameral și dizolvarea acestuia când pierde în disputa cu președintele

Într-adevăr, modificarea Constituției nu a fost temă de campanie la alegerile parlamentare, subiectul fiind atins tangențial de partidele politice, cu precădere de liberali. Dintre partidele intrate în cursa electorală, doar PD-L a trecut în programul electoral cele mai multe direcții în ceea ce privește reforma constituțională. Democrat-liberalii nu au spus clar însă ce fel de republică ar susține, trecând în revistă toate cele trei variante - regimul politic parlamentar, regimul politic prezidențial sau regimul semiprezidențial consolidat - și promițând o largă dezbatere publică, dar au susținut constant că primul-ministru, care nu este ales direct de popor, are puteri sporite, spre deosebire de președinte. PD-L e convins că „actualul regim politic semiprezidențial, caracterizat prin bicefalism executiv, rupe unitatea acțiunii executive, nu asigură concordanța dintre decizie și răspundere și este cauza instabilității și conflictelor politice” și că nu vor putea fi înlăturate conflictele dintre președinte și prim-ministru fără o altă așejare constituțională a puterilor. Au fost însă voci din PD-L care, anterior, au susținut că opțiunea este pentru "un sistem prezidențial consolidat".

Există un indiciu în programul de guvernare asumat de PD-L în campania electorală care ar înclina balanța preferințelor democrat-liberale, dar fără să fie susținut pe alte paliere. „Parlamentul ar putea fi dizolvat pe modelul austriac atunci când pierde într-o situație de confruntare cu președintele, cum a fost suspendarea președintelui. Adică atunci când președintele trece testul referendumului, Parlamentul este dizolvat și au loc alegeri anticipate”, se spune în programul PD-L.

Fără echivoc a fost însă propunerea PD-L în ceea ce privește structura Parlamentului. Un Parlament unicameral, în care să fie cel mult 300 de aleși – a fost propunerea PD-L în campania electorală, de care nu s-a dezis, dar care, de pe altă parte, nici nu a fost preluată în programul Guvernului, chiar dacă Emil Boc avea în spate votul Colegiul Director al PD-L din 22 septembrie 2008, care, în unanimitate, a aprobat rezoluția pentru susținerea Parlamentului unicameral și declanșarea unei campanii de strângere de semnături pentru revizuirea Constituției.

PSD și „refacerea echilibrului” între puterile statului

PSD este destul de discret în ceea ce privește intențiile de modificare a Constituției, a modului în care vor fi așezate, în plan constituțional, raporturile dintre instituțiile statului. Detaliile oferite de liderii PSD, dincolo de gesturile spectaculoase, dar nefinalizate, de a cere, în toamna 2008, modificarea urgentă a Constituției pentru a elimina imunitățile penale ale demnitarilor, în condițiile în care demersurile concrete ale membrilor de partid erau diametral opuse (un exemplu îl reprezintă votul în Camera Deputaților de a respinge cererea procurorilor de a putea începe urmărirea penală împotriva lui Adrian Năstase), au fost întotdeauna sărace. O intenție exprimată  de PSD a fost să se reducă atribuțiile președintelui, în sensul în care miniștrii să nu mai fie numiți de către șeful statului. În primăvara anului 2007, când PSD a contribuit la suspendarea președintelui Traian Băsescu, reprezentanți ai PSD vorbeau despre posibilitatea modificării Constituției prin susținerea variantei unei republici parlamentare.

Nici în programul de guvernare, cu care au intrat în campania electorală, liderii PSD nu au fost mai generoși. În document se vorbește de „o nouă Republică”, dar nu se dau alte detalii decât că aceasta ar trebui să fie „europeană și modernă”. Tot astfel, PSD vorbește la modul general despre „nevoia de refacere a echilibrului între principalele Puteri ale statului”. Și, a mai apucat să promită PSD, „în al treilea an al unei guvernări social-democrate” va organiza un referendum pentru „o nouă Constituție”.

Însă, PSD a obținut, fără să modifice Constituția, poziția atât de dorită de Mircea Geaonă de a fi membru în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Acesta era unul din motivele pentru care PSD dorea modificarea Legii fundamentale, ce-i drept  propunerea fiind ca liderul opoziției să intre în CSAT, și nicidecum președintele Senatului. Situația s-a schimbat între timp, Mircea Geoană cerând ca Protocolul coaliției cu PD-L să prevadă în mod expres modificarea Legii CSAT astfel încât șeful Senatului, post pe care îl ocupă, să devină vicepreședinte CSAT, renunțând să mai susțină varianta cu liderul opoziției-membru al Consiliului.

Liberalii - între republică parlamentară și monarhie constituțională

Liberalii sunt consecvenți în susținerea ideii republicii parlamentare, cu un președinte cu puteri reduse, mai mult simbolice. A doua variantă luată în calcul, ar fi cea a monarhiei constituționale. Pentru susținerea propunerilor, liberalii invocă modele europene „autentice”.

Președintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, aflat în poziția de premier în conflict deschis cu președintele Băsescu, declara la sfârșitul lunii august că, după alegerile parlamentare, ar trebui să aibă loc o dezbatere serioasă privind revizuirea Constituției, subliniind că românii ar avea de ales  între “modelul autentic european” și “modelul oriental,(...)cu un lider atotputernic și discreționar, unde derapajele se înlănțuiesc unul după altul și se ajunge cât mai rapid la regimul de dictatură personală”.
Opțiunea liderului liberal a fost clar expusă: o revizuire a Constituției „care să pună niște jaloane foarte clare și să apropie România de modelul european care se bazează pe republica de tip parlamentar sau monarhia constituțională care, în locul șefului statului, are simbolic un monarh în fruntea statului”.

Liberalii susțin, de asemenea, păstrarea actualei structuri a Parlamentului, cu două Camere- Senat și Camera Deputaților.

De remarcat și că Regele Mihai I, în mesajul transmis românilor de Anul Nou, a vorbit despre necesitatea modificării Constituției: "România are nevoie să-și dăltuiască o Constituție care să dea un rol limpede, neechivoc și complementar instituțiilor Statului. Este o chestiune de onoare, de respect pentru tradițiile noastre. Este singura soluție pentru salvarea democrației și a demnității noastre".

O altă dispută: beneficiarul noii Constituții-președintele ales în 2009 sau următorul?

Dezbaterea privind modificarea Constituției, care va debuta odată cu prezentarea Raportului Comisiei prezidențiale, nu înseamnă automat și demararea procedurii legale de revizuire a Legii Fundamentale. Dar nici nu exclude această posibilitate.

Liderul PD-L, Emil Boc, a declarat la sfârșitul verii 2008, că dorește organizarea unui referendum pentru revizuirea Constituției în același timp cu alegerile pentru Parlamentul European. Adică, pe data de 7 iunie 2009. Cum referendumul este ultima etapă din seria aprobărilor necesare pentru modificarea Constituției, dezbaterile publice și parlamentare ar trebui să se deruleze rapid, în prima sesiune parlamentară. O altă variantă posibilă este ca referendumul să fie organizat odată cu alegerile prezidențiale, undeva spre sfârșitul anului. Iar în cazul în care varianta anunțată de Traian Băsescu va avea câștig de cauză, președintele ales în 2009 va fi primul beneficiar al noilor prevederi constituționale.

Sunt însă voci, tot din PD-L, care susțin că procesul de modificare a Constituției este de durată, 3-4 ani, și că beneficiarul noilor prevederi ar urma să fie președintele ales în 2014, adică în niciun caz nu va fi Traian Băsescu, dacă va candida în 2009 și va câștiga, pentru că nu mai are dreptul decât la un singur mandat. Susținătorul acestei ipoteze este vicepreședintele PD-L Valeriu Stoica, unul dintre inițiatorii proiectelor de reformare a Constituției. "Trebuie să judecăm la rece această chestiune, să dăm la o parte patima pro-Băsescu sau anti-Băsescu și să gândim chestiunea constituțională în termenii interesului Românei, și nu în funcție de simpatia sau antipatia pentru un personaj politic", afirma, pe 11 noiembrie 2008, Valeriu Stoica.

Cert este că lansarea în dezbatere a Raportului Comisiei prezidențiale, cel mai probabil în cursul acestei luni, va reprezenta punctul de plecare pentru o misiune dificilă a șefului statului: să convingă tocmai acea majoritate parlamentară puternică - pe care a spus mereu că și-o dorește și care s-a realizat spre finalul mandatului de președinte – să-i fie alături în acest demers și să susțină aceeași variantă de modificare a Constituției.