Păi, neștiind cât de nevinovată a fost conversația, n-ar fi obligate oare serviciile secrete ale Elenei Udrea să îl priponească pe președintele României?
Ideea că cineva, acolo sus, îmi va contabiliza clipă de clipă apelurile telefonice mi se pare la fel de scârboasă ca senzația unei respirații străine în receptor.
După ce am leorpăit suspiciunea cu polonicul ca pe o ciorbă zilnică din cazanele epocii de aur, suntem acum anunțați oficial că societatea de consum românească ne vâră cu anasâna sub limbă lingurița cu suspiciune capitalistă.
Chestia cică nu ar fi așa de dureroasă, căci doar șase luni ar dura stocarea apelurilor, după care domnul Sisif, angajatul Cooperativei „Ochiul și Timpanul“, o va lua de la capăt. Legea e șleampătă din pornire fiindcă nu poți prinde rechinii cu plasele de ațică pregătite pentru 20 de milioane de guvizi mioritici.
Citește mai mult în Cotidianul
